Teodorovici, despre amnistia fiscală: Lucrăm la o propunere de pachet de măsuri, până la final de octombrie

„Amnistia…i-am spus restructurare financiară. Am spus că până la final de octombrie lucrăm la Ministerul de Finanţe să facem o propunere de pachet de astfel de măsuri, pe categorii de contribuabili, cu datorii, fără datorii la stat. După aceasta, se discută la nivel de coaliţie, în Guvern şi să luăm o astfel de măsură, pentru că, repet, este moment T zero care trebuie să se întâmple. Acest pachet de măsuri face parte din acel pachet mare de măsuri pentru zona economică, că vorbim de insolvenţă, de zona asta de amnistie, sau cum îi spunem, restructurare financiară, că vorbim de alte prevederi care să sprijine mediul de afaceri, acea funcţie de mediere, nu mai poprim, nu mai blocăm, mai ales în cazul primăriilor. Statul încă, din păcate, azi vine şi popreşte şi blochează conturile unor primării. Cum, stat pe stat vine şi (popreşte n.r.)? Nu merge. Este un pachet foarte atractiv care va ataca, în sensul bun, toate categoriile din economie (la stat şi la privat n.r), un tratament egal”, a explicat Teodorovici.

La mijlocul lunii trecute, ministrul Finanţelor Publice declara că nu a renunţat la amnistia fiscală, numai că aceasta nu va fi efectiv o amnistie fiscală, ci un cadru prin intermediul căruia vor fi oferite şi beneficii celor care s-au conformat voluntar.

„S-a discutat foarte mult de acea amnistie. Are acelaşi obiectiv: de a relansa în economia din România companiile mari, în principal pe cele de stat, să spunem, care astăzi sunt ţinute mai mult sau mai puţin pe linie de… Nu renunţ la niciun lucru care va fi bun pentru această economie, să ştiţi! Dar nu este o amnistie fiscală. Am spus: este, poate, un cadru care să ofere tuturor categoriilor din economie anumite măsuri, că vorbim de firmele private sau de stat cu datorii la stat, că vorbim de firmele care şi-au achitat la timp, în 2017, datoriile şi acum să creăm un mecanism care la anul viitor poate să le faciliteze, să spunem, plata faţă de stat nu în momentul în care… adică să-şi poată rula banii o anumită perioadă, şi ceva celor care s-au conformat voluntar. Şi pe persoană fizică la fel. Avem un istoric de cinci ani de zile în care ANAF-ul a emis la contribuabil decizia de impunere. Şi atunci ca obligaţie a ANAF până la final de octombrie fac o centralizare pe fiecare contribuabil, iar dacă plata se va realiza până la final de an curent vor primi practic o reducere substanţială din acea sumă”, spunea Eugen Teodorovici.

În schimb, la finele lunii iulie, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), afirma, într-o conferinţă, că doar doi din zece întreprinzători susţin amnistia fiscală, cu toate că peste 44% ar avea un interes personal în declararea voluntară a veniturilor nefiscalizate.

CNIPMMR a realizat, în perioada 23 – 29 iulie 2018, un sondaj privind utilitatea aministiei fiscale. Conform sondajului, la întrebarea ‘Susţineţi oportunitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale?’, 76,2% din respondenţi au spus că nu susţin amnistia fiscală. În acelaşi timp, la întrebarea ‘Cine consideraţi că ar trebui să beneficieze de măsura amnistiei fiscale?’ respondenţii au apreciat că persoanele fizice (41,3%) şi microîntreprinderile (40,3%) ar trebui să fie în principal vizate de această măsură.

Întrebaţi dacă ‘Sunt interesaţi personal să îşi declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitării?’, 55,6% din respondenţi au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 44,4% menţionând că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală.

În ceea ce priveşte efectele care ar putea fi generate de adoptarea măsurii de amnistie fiscală, 46% din respondenţi au menţionat că această măsură este una controversată cu efecte multiple şi 30,2% că va avea efecte negative, doar 23,8% considerând că va avea efecte pozitive.

Printre cele mai importante efecte pozitive care ar putea fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, respondenţii au menţionat reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere şi nesancţionarea faptelor respective.

În ceea ce priveşte efectele negative care ar putea decurge din această măsură, marea majoritate a respondenţilor au evidenţiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinaţii şi mai pronunţată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalităţii, efectele negative asupra bugetului de stat şi creşterea riscului infracţional.