Teodorovici: Grupul de lucru trebuie să ne pună pe masă una-două propuneri de modificare a cadrului pe baza căruia se calculează ROBOR

„Mâine (luni, 18 februarie) o să am o a doua şedinţă a Comitetului în cadrul căruia o să vedem exact la ce se poate ajunge în discuţia legată de ROBOR şi pe partea de „taxă pe lăcomie”. Asta este zona de care mă ocup eu. Ceilalţi miniştri discută fiecare, domnul Anton Anton pe energie, Alex Petrescu pe partea de comunicaţii, şi fiecare vine din discuţia pe care a avut-o în sectorul pe care îl coordonează, în Coaliţie, în Guvern, vedem exact ce reiese de acolo. Am avut şi data trecută o discuţie asemănătoare (în CNSM n.r.) şi a rămas ca acel grup de lucru pe care l-am înfiinţat să ne pună pe masă una – două propuneri de modificare a actualului cadru pe baza căruia se calculează ROBOR”, a spus Teodorovici. 

Întrebat dacă susţine în continuare eliminarea sau recalcularea ROBOR, ministrul a reiterat că susţine în continuare şi nu o să renunţe la „chestiunea” de a avea un mecanism care să fie transparent.

„Transparent, aşa cum îl înţeleg oamenii simpli, nu transparent pentru bancheri, care nu înseamnă transparenţă, aia este lumea lor, lumea bancherilor, de care noi toţi am fost ţinuţi departe. Era aşa un glob de cristal de care nimeni nu avea voie să se atingă. Dacă o să vă uitaţi în următoarele zile o să vedeţi câteva propuneri de modificare, şi o să mă ţin şi de chestia asta, a modului în care această zonă bancară este altfel decât noi ăştialalţi. Adică inclusiv în ceea ce înseamnă, să spunem, nu ştiu, acea obligaţie ca pe o funcţie publică să prezinţi, să dai o declaraţie, că nu ai avut legături cu trecutul înainte de ’89. Ştiţi că pentru tipul acesta de funcţii din această zonă se exceptează? Dar cum, sunt altfel de cât noi? De ce?”, a întrebat Teodorovici.

În ceea ce priveşte disputa între consilierul premierului, Darius Vâlcov şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, Teodorovici a menţionat că dialogul pe care piaţa trebuie să îl urmărească este Finanţe – banca centrală.

„Restul declaraţiilor nu sunt făcute în cadru oficial, sunt făcute de persoane cu poziţii oficiale, colegul meu Darius Vâlcov, cu colegul meu din Parlament, domnul Zamfir (Senatorul ALDE Daniel Zamfir n.r) sunt pe funcţii publice, dar ceea ce contează şi creează efecte în piaţă este doar dialogul instituţional între BNR şi Finanţe”, a adăugat oficialul MFP.

El a reiterat că o să avem cât de curând o schimbare radicală a modului în care românii plătesc acest ROBOR.

Luni, 18 februarie, va avea loc o nouă şedinţă a Consiliului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială (CNSM).

În data de 4 februraie, Banca Naţională a României a prezentat în cadrul Consiliul general al CNSM un studiu de impact privind efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, iar BNR şi Ministerul Finanţelor au decis formarea unui grup de lucru pe această temă. 

„În cadrul şedinţei a fost prezentat studiul de impact, realizat de Banca Naţională a României, privind taxa pe active financiare asupra instituţiilor de credit, a activităţii de creditare şi a creşterii economice, introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene”, potrivit comunicatului. 

Totodată, membrii Consiliului au decis să fie creat un grup de lucru al Comitetului Tehnic al CNSM, format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României, se mai arată în documentul citat. 

Concluziile grupului de lucru vor fi discutate în următoarea şedinţă a CNSM, programată în data de 18 februarie 2019.

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a fost înfiinţat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale. 

Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului.