‘Au fost patru legi cu privire la achiziţiile clasice, la concesiuni, la utilităţi şi la modul în care se pot contesta în procesul de achiziţii publice toate procedurile. Acest pachet va fi trimis către Parlament în procedură de urgenţă, cu speranţa că de la 1 ianuarie 2016 noul cadru legislativ va fi cel aprobat astăzi, astfel încât noul sistem – şi public, şi cel pe fonduri europene – să beneficieze de un alt mecanism de achiziţii publice’, a anunţat Teodorovici la Palatul Victoria.
În timpul şedinţei de Guvern, premierul Victor Ponta a declarat referitor la cele patru legi că acestea vor fi aprobate de Parlament: „Le trimitem la Parlament în procedură de urgenţă şi Parlamentul le va dezbate, le va aproba, preşedintele sigur promulgă şi avem de anul viitor un sistem european, modern, care să ne ajute să deblocăm uriaşa problemă a lucrărilor de infrastructură”, a spus premierul în şedinţa Executivului şi a dat ca exemplu de „caz tipic de problemă de sistem în achiziţii publice în infrastructură” autostrada Sibiu-Orăştie.
Potrivit unui comunicat de presă de la Guvern, Una dintre modificări are în vedere reducerea costurilor pe termen mediu și lung prin introducerea conceptului „value for money” în criteriile de atribuire, avându-se astfel în vedere costul întregului ciclu de viață al produsului, serviciului, lucrării achiziționate, ci nu numai „prețul cel mai scăzut”.
Potrivit proiectului de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Funcţie de obiectul contractului, identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic se va realiza pe baza criteriului „prețul cel mai scăzut” sau pe baza criteriului „costul cel mai scăzut”, care are la bază costurile pe durata de viață a obiectului achiziției publice, sau pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, astfel încât autoritățile contractante sunt încurajate să ia în considerare și alți factori, nu exclusiv prețul. Criteriul „prețul cel mai scăzut” nu va fi utilizat în cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale și care prezintă un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul „cel mai bun raport calitate-preț „.
Procedurile de atribuire reglementate de proiectul de lege răspund directivelor CE în domeniu şi se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoarea estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât 22.908.118 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări, 591.918 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii, 3.312.975 lei pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice prevăzute de proiectul de lege (servicii de sănătate, servicii sociale şi servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de învăţământ, servicii hoteliere şi de restaurant etc.)
„O autoritate contractantă va avea dreptul să achiziţioneze direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 66.259,5 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 265.038 lei. De asemenea, potrivit proiectului, va fi reglementată posibilitatea ca autorităţile contractante să se consulte în mod transparent şi util cu piaţa în vederea obţinerii unui răspuns, cu privire la evoluţiile cu caracter tehnic şi financiar din domeniul achiziţiei publice pentru care se intenţionează aplicarea unei proceduri publice competitive şi transparente. În comparaţie cu legislaţia în vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru reducerea timpului şi creşterea eficienţei, se va introduce obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire începând cu luna aprilie 2017 pentru unităţi de achiziţii centralizate şi din octombrie 2018 pentru toate unităţile contractante. Unităţile de achiziţie centralizate vor fi create, în baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achiziţii publice şi a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat”, se arată în comunicat.
Alt element de noutate constă în posibilitatea ca, în vederea participării la o procedură publică de atribuire, ofertanţii să depună iniţial un document unic de achiziţie european în format electronic (DUAE), urmând ca numai ofertantului clasat pe primul loc să îi fie solicitate documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor cuprinse în documentele achiziţiei.
În acord cu directivele europene, proiectul de lege încurajează autoritățile contractante să negocieze cu operatorii economici termenii contractuali, având posibilitatea de a realiza achiziții care să corespundă nevoilor lor. Este încurajată și utilizarea achizițiilor centralizate, având ca efect simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzacționare, profesionalizarea procesului de atribuire a achizițiilor publice, în vederea utilizării eficiente a fondurilor publice.
Proiectul va reglementa și posibilitatea utilizării unor liste oficiale de operatori economici agreați, în scopul participării la procedurile de atribuire, precum și un regim special de achiziționare a serviciilor sociale și altor categorii de servicii enumerate limitativ. De asemenea, autoritatea contractantă va avea posibilitatea să efectueze plăți corespunzătoare părții/părților din contract îndeplinite de către subcontractanții propuși în ofertă, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant și subcontractant, la solicitarea subcontractanților propuși. În cazul în care se constată existența vreunui caz de excludere, va exista posibilitatea înlocuirii subcontractanților propuși.
Un alt capitol al proiectului vizează condițiile, expres menționate, în care un contract de achiziție publică poate fi modificat pe durata executării acestuia, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum și cazurile care conduc la denunțarea unui contract de achiziție publică de către autoritățile contractante.
Redefinirea procesului de achiziție publică se va realiza și prin implementarea mecanismului de evaluare a ofertelor, așa cum a fost regândit și menționat în Strategia națională privind achizițiile publice.
Prin proiectul de lege este reglementată obligația autorităților contractante de a motiva decizia de a nu împărți pe loturi un contract de achiziție publică, în cazul în care aleg să ia o asemenea decizie, în scopul încurajării participării cât mai vaste a întreprinderilor mici și mijlocii, la procedurile publice de atribuire. Este reglementată posibilitatea de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel încât decizia de atribuire să prezinte avantaje pentru autoritatea contractantă, fiind încurajată atribuirea unor contracte de o valoare mai mică mai multor ofertanți, comparativ cu atribuirea contractului către un singur ofertant.
Un alt element de noutate este obligația realizării unui studiu de fundamentare de către autoritatea contractantă atunci când va intenționa să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care să cuprindă fie executarea de lucrări și operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea și operarea de servicii, prin care se va demonstra necesitatea și oportunitatea realizării proiectului în acest mod. Studiul de fundamentare se va baza pe un studiu de fezabilitate în cazul proiectelor implicând executarea de lucrări. Prin studiul de fundamentare autoritatea contractantă are obligația să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către operatorul economic. În cazul în care, urmare a analizei menționate, autoritatea contractantă constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziţie publică.
Un alt aspect reglementat de proiectul de lege vizează prevenirea neregulilor și a acțiunilor care pot conduce la conflicte de interese.