Teodorovici transpiră: Deficit de 0,6% din a doua lună a anului pe care ar trebui să-l încheiem cu maximum 3%. Fondurile UE au scăpat turma

“Prioritatea mea este deficitul bugetar. Şi vom face orice să stăm în ţintă”, a comunicat strategic, încă din primele zile de mandat, noul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici. A doua lună de execuţie a bugetului naţional s-a încheiat cu un deficit de 0,6% din PIB. O cifră care dă fiori, având în vedere că vistieria statului e programată anul acesta să cheltuie cu doar 3% din PIB mai mult decât reuşeşte să încaseze. Fondurile europene au ajutat decisiv ca dezastrul să nu fie mai mare. Taxele luate populaţiei şi firmelor nu mai ţin pasul cu cheltuielile angajate de conducerea ţării.
Ionut Tudorica - lun, 26 mart. 2018, 21:00
Teodorovici transpiră: Deficit de 0,6% din a doua lună a anului pe care ar trebui să-l încheiem cu maximum 3%. Fondurile UE au scăpat turma

Spre comparaţie, în luna februarie a anului trecut, bugetul era pe zero, iar anul s-a încheiat cu un deficit bugetar de 2,88% din PIB. Însă dinamica veniturilor şi cheltuielilor de anul trecut este diferită faţă de ce se întâmplă azi cu banul public.

Veniturile bugetului general consolidat sunt cu 21,3% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul precedent. În februarie, anul trecut, scădeau cu 1,4% faţă de februarie 2016.

Această creştere cu două cifre se datorează în principal încasărilor foarte mari din contribuţiile de asigurări sociale, care au crescut cu nu mai puţin de 28,3%. Însă cifra are o contribuţie netă mult mai mică, fiind rezultată din majorarea salariilor bugetarilor, pentru care, natural, s-au plătit contribuţii mai mari.

Fondurile europene salvează bugetul

Ce surprinde este un avans mare al încasărilor statului din fonduri europene din primele două luni. Care aproape că au egalat încasările din accize, cu 3,1 miliarde de lei. Ele au urcat veniturile nefiscale ale statului cu 23,7%.

Venituri fiscale anemice

Veniturile din taxe şi impozite au crescut cu doar 3,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cel mai important minus la acest capitol  este în dreptul accizelor (-6,2%), dar nu din cauza încasărilor mai mici din consum, ci din cauza unui efect de bază, creat anul trecut de plăţi atipice, în avans, făcute de producătorii de ţigări, care aşteptau o modificare de regim legal în luna mai a anului trecut.

Încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 18,7% față de primele două luni ale anului 2017, iar încasările din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfășurarea de activități cu 22,9%. În ceea ce privește veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se înregistrează o creștere de 7,8%.

Indiferent de influenţe, veniturile fiscale sunt anul acesta după două luni de doar 2,3% din PIB, faţă de 2,6% din PIB anul trecut.

Probleme şi în martie?

Luna care stă să se încheie n-ar fi mai bună pe ce înseamnă încasările de natură fiscală, susţine pe pagina personală de Facebook, fostul şef ANAF, Gelu Diaconu. „De la ora 16.30, toți angajații cu funcții de conducere sunt blocați în birourile ANAF din dispoziția ministrului Teodorovici. Se pare ca e foarte supărat pe rezultatele la încasări care se profilează pe luna martie’, a scris aseară fostul preşedinte al instituţiei care se ocupă tocmai cu colectarea veniturilor fiscale. 

Cheltuieli de sultan

Avansul veniturilor, de două cifre, nu a ţinut pasul cu avansul cheltuielilor, de unde şi deficitul bugetar înregistrat.

Astfel, cheltuielile bugetului general consolidat au fost cu 38,5% mai mari față de primele două luni ale anului precedent. Cheltuielile cu angajaţii statului sunt grosul acestora şi au crescut cu 18,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar și de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii salarizării unitare.

Cheltuielile de la capitolul investiţii au explodat, crescând de patru ori, față de aceeași perioada a anului trecut, la  la 3,7 miliarde lei, creșterile provenind în special din domeniul apărării, precum și de la bugetele locale. România are anul acesta două mari programe de înzestrare a armatei. Cele două programe sunt achiziția primului sistem de rachete Patriot şi acordul cu General Dynamics pentru producerea de transportoare blindate.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut şi ele cu două cifre: +21,3% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.

Subvențiile acordate în primele două luni ale anului 2018 sunt în creștere cu 136,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este determinată, în principal, de plățile efectuate (1,2 miliarde lei) pentru sprijinirea producătorilor agricoli și de subvențiile acordate pentru susținerea transportului feroviar şi cu metroul.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,6%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei.

Găsiţi aici o sinteză a execuţiei bugetului României în primele două luni ale anului.

Te-ar mai putea interesa și
Mirela Covașă, fost director financiar la NEPI Rockcastle, numită membru al Consiliului de Administrație al CPI Property Group, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din România
Mirela Covașă, fost director financiar la NEPI Rockcastle, numită membru al Consiliului de Administrație al CPI Property ...
Mirela Covașă, care a fost director financiar al NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, a fost recent numită al patrulea membru independent în Consiliul de......
Scurtă istorie a anului 2024. Inflație, revolte și schimbări de raporturi de putere mai peste tot în lume
Scurtă istorie a anului 2024. Inflație, revolte și schimbări de raporturi de putere mai peste tot în lume
Inflația a scăzut în majoritatea economiilor din lume în 2024, dar alegătorilor nu le-a păsat. Supărați de creșterea ...
Cel mai mare baraj hidroenergetic din lume va fi construit în China
Cel mai mare baraj hidroenergetic din lume va fi construit în China
China a aprobat construcţia a ceea ce va fi cel mai mare baraj hidroenergetic din lume, demarând un proiect ambiţios la ...
Isaac Herzog, președintele Israelului, a cerut ca acordul privind ostaticii să fie încheiat indiferent de mijloace
Isaac Herzog, președintele Israelului, a cerut ca acordul privind ostaticii să fie încheiat indiferent de mijloace
Preşedintele israelian Isaac Herzog le-a cerut miercuri liderilor ţării să se încheie „prin toate mijloacele" un acord ...