‘În mod normal, strict legat de Ministerul de Finanţe, desigur ne dorim un nou acord, pentru că este un motiv în plus ca România să se poate împrumuta mai ieftin, să-şi poată continua această abordare, ca imagine, ca rating de ţară. Sunt elemente care contează în contextul economic’, a explicat Teodorovici.
Acesta a subliniat însă că, pentru a discuta despre un nou acord, în primul rând trebuie încheiat în bune condiţii actualul acord de finanţare cu instituţiile financiare internaţionale, care expiră în septembrie
‘În primul rând, trebuie să-l încheiem pe acesta care este în derulare şi are ca termen de finalizare septembrie 2015. Îl vom încheia cu siguranţă şi în condiţii bune. Aşa au fost şi discuţiile la Washington, la ultima misiune pe care am avut-o în această zonă. Am discutat cu Fondul Monetar, cu Comisia Europeană, cu Banca Mondială. Ei aşteaptă în continuare ca ceea ce ne-am angajat ca şi Guvern să implementăm să şi facem până la final.(…) Au fost întârzieri, dar de acum încolo până la final de an trebuie să facem cel puţin ceea ce Fondul şi Comisia Europeană cer pentru ca acest acord să se închidă în bune condiţii şi să putem discuta despre un posibil nou acord cu Fondul Monetar’, a afirmat ministrul Finanţelor.
Oficialul MFP a menţionat că organismele internaţionale trebuie să vadă că, deşi sunt unele întârzieri, există voinţă şi determinare pentru ca măsurile stabilite să fie implementate.
‘Ei trebuie să vadă foarte clar că ceea ce ne-am angajat că facem să şi demarăm. Acum, nimeni nu poate să spună că, dacă un proces este puţin întârziat, adică lansăm procedurile efective, dar ele durează din anumite motive….Ei vor să vadă că într-adevăr există voinţă şi determinarea Guvernului să facă acele măsuri. În primul rând, trebuie spus foarte clar: aceste măsuri trebuie implementate dincolo de obligaţia noastră în acest acord. Asta am spus-o foarte clar şi la Banca Mondială şi la Comisie. Eu, ca ministru de Finanţe, noi, ca şi Guvern, nu implementăm măsurile acestea pentru că cineva ne cere. În primul rând ar trebui ca asta să fie abordarea, pentru că sunt măsuri bune şi pentru economia românească’, a precizat Eugen Teodorovici.
Ministrul Finanţelor anunţa, pe 21 aprilie, că o misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene va veni la Bucureşti în perioada 19 – 26 mai, pentru discuţii pe Codul fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu FMI şi Comisia Europeană.
„În luna mai vor veni la Bucureşti. Între 19 şi 26 mai va avea loc la Bucureşti o misiune tehnică, discuţii tehnice pe Codul Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Au fost deja câteva acţiuni pe care le-am întreprins la întoarcerea de la Washington, măsuri care erau oarecum întârziate în programul cu FMI şi CE. O să le aflaţi. Trebuie discutate în Guvern şi aprobate”, a spus Teodorovici.
Pe 16 aprilie, o delegaţie din România, condusă de Eugen Teodorovici, a fost la Washington, pentru a discuta cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
Anterior, în perioada 27 ianuarie-10 februarie, o misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Andrea Schaechter, s-a aflat în România pentru a treia evaluare a acordului preventiv aflat în derulare. Primele două evaluări ale actualului acord au fost realizate în prima parte a anului trecut.
Premierul Victor Ponta a anunţat pe 9 februarie că Guvernul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând însă că restul obiectivelor sunt îndeplinite.
Potrivit premierului, acordul cu FMI a rămas în vigoare, iar cele două probleme nesoluţionate urmau să fie rediscutate în luna aprilie.
România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro din care autorităţile nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare.