Termocentralele pe huilă primesc 42 de milioane de lei în acest an ca să fie ţinute în viaţă. Pentru siguranţa sistemului

„Se aprobă prețul reglementat de achiziție a serviciului tehnologic de sistem – rezervă terțiară lentă, de 18,06 lei/hMW, furnizat de Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. pentru perioada mai – 31 decembrie 2018”, scrie în decizia ANRE.

În baza unui calcul simplu, rezultă că, în perioada 1 mai-31 decembrie, cele două termocentrale ale Complexului vor primi de la operatorul sistemului energetic naţional, Transelectrica, 42,47 milioane de lei, dat fiind că serviciile de sistem se vor asigura la o putere orară de 400 MW.

Serviciile de sistem se cumpără prin licitaţie, dar, în acest caz, Transelectrica le va achiziţiona direct de la centralele CEH în urma unui act normativ aprobat recent de Guvern care obligă la acest lucru.

„Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN-n.red), Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei”, a decis Guvernul.

„Operatorul de transport și sistem va stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW va fi alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A”, mai spune actul normativ

Măsura este valabilă până în anul 2020.

Totuşi, chiar dacă nu au fost cumpărate prin licitaţie, preţul acestor servicii este cel al pieţei. „Prețul aprobat pentru furnizarea de STS – rezervă terțiară lentă de 18,06 lei/hMW este comparabil cu prețul mediu ponderat de achiziție în regim concurențial a acestui tip de serviciu tehnologic de sistem în perioada ianuarie – aprilie 2018, care este de 18,25 lei/hMW”, spune ANRE

Citeşte şi:

Engie, unul dintre cei doi mari furnizori de gaze din România, vine cu ofertă de energie electrică. Cum stau francezii în raport cu concurenţa

Pentru ce primesc centralele banii

Serviciile tehnologice de sistem asigură practic funcţionarea sistemului energetic naţional (SEN) în condiţii de siguranţă.
Preţul pentru aceste servicii de sistem este preţul pe care Transelectrica îl plăteşte producătorilor de energie pentru ca aceştia să poată să menţină disponibile grupurile energetice pentru a produce suplimentar energie când este nevoie de ea – când sistemul intră în dezechilibru, din cauza producţiei mai mici decât consumul. Grosier explicat, cele două centrale primesc aceşti bani ca să ţină „cazanele calde” şi să poată produce şi livra în reţeaua naţională energie electrică atunci când este nevoie de ea. Dat fiind că este vorba despre rezervă terţiară lentă, cele două centrale sunt obligate să „intre” în sistem în maximum şapte ore de la momentul la care li se solicită acest lucru-din considerente tehnice nu se pot califica pentru un alt tip de reglaj. Pe lângă banii primiţi pentru a asigura disponibilitatea, centralele primesc, evident, banii pentru energia produsă, care este mai scumpă, dat fiind că vorbim despre huilă. Totul este trecut apoi în factura de energie electrică.

De ce de la Complexul Energetic Hunedoara

Cele două centrale ale CEH, care au o capacitate instalată de 1.225 MW, asigură o cotă de circa. 5 % din totalul producției naționale de energie electrică, Complexul, aflat în insolvenţă fiind cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a României.
Când a decis ca Transelectrica să cumpere direct servicii de sistem de la cele două centrale pe huilă, ceea ce de fapt le tine în viaţă, Guvernul a motivat decizia prin siguranţa Sistemului Energetic Naţional.

„Analizele (Transelectrica-n.red.) efectuate au indicat că, în condițiile în care centralele electrice ale CEH nu funcționează, există posibilitatea de apariție a unor circulații foarte mari de putere și chiar suprasarcini pe axul 220 kV Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat. Nefuncționarea grupurilor aparținând CEH ar conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud a țării către zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN. Practic, prin funcționarea centralelor aparținând CEH consumul de energie electrică din stațiile limitrofe este alimentat preponderent din producția de energie din zona respectivă, spre deosebire de situația în care aceste centrale nu funcționează, situație în care, pentru alimentarea consumului, este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Citeşte şi:

Statul coace o nouă lege care duce la creşterea facturilor la electricitate. Cresc din nou subvenţiile pentru energia „verde”

„În România, sursele de producție de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud şi cea din zona de nord a țării. Astfel, în jumătatea de nord a țării sunt instalate capacități care acoperă doar 20 % din producția de energie electrică a SEN. Nefuncționarea grupurilor generatoare din cadrul centralei termoelectrice Mintia și centralei termoelectrice Paroșeni conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud spre zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN pe axa de 220 KV Târgu Jiu Nord-Paroșeni-Baru Mare-Hășdat-Pestis-Mintia. Funcționarea respectivei axe de transport la limita capacității influențează în mod negativ capacitatea transfrontalieră dinspre România spre Ungaria și, în această situație, participarea României la piața cuplată pentru capacitățile transfrontaliere, organizată între România, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, în sensul în care valorile capacităților de transfer ale României în direcția export vor scadea. Astfel, orice defect pe axa respectivă conduce la o scădere și mai accentuată a capacității actuale de schimb transfrontalier”, mai scrie în nota de fundamentare.

Transelectrica, operatorul SEN, căruia I s-a cerut un studiu, „a recomandat menținerea grupului de la CET Paroșeni și cel puțin a unui grup în CTE Mintia până la finalizarea (termen estimativ: 2023-2024), a lucrărilor de trecere a axului „Banat” (axul de 220 kV Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, crescând astfel capacitatea de transport a axului respectiv și capacitatea de interconexiune internațională”, mai scrie în nota de fundamentare.

Complexul, care pe lângă cele două termocentrale mai administrează şi patru mine de subteran din Valea Jiului, are 6.600 de angajaţi şi avea, la jumătatea anului trecut datorii de 1,4 miliarde de lei. Societatea are un capital net contabil negativ de circa 2 miliarde de lei