Rezervaţi, bancherii spun că este normal să avem o creştere a dobânzilor în următoarea perioadă, dar fără să avanseze o cifră. Unii se aşteaptă la o creştere modestă, alţii vorbesc de riscuri de credit, iar unii chiar de riscuri de creştere a datoriei publice, dat fiind sistemul de garantare al statului în cadrul programului Prima Casă. „Există întotdeauna un risc de variaţie a ratei dobânzii, care este un risc cunoscut, însă ar trebui să fim conştienţi de el şi să îl evaluăm ca să ne dăm seama în ce măsură ne poate impacta acest risc din perspectiva clienţilor”, spune Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi al Alpha Bank. Vicepreşedintele BRD, Petre Bunescu spune că nu crede într-o majorare prea abruptă a dobânzilor, chiar dacă este clar că vom avea şi creştere de inflaţie şi de dobândă de acum încolo.
Cert este că, de la 1 ianuarie 2017, băncile acordă creditele ipotecare, inclusiv cele prin programul Prima Casă, potrivit noilor reglementări impuse de Uniunea Europeană şi transpuse în legislaţia românească prin Regulamentul 17 al BNR din 2016. Potrivit acestuia, la fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum şi ipotecare sau garantate cu ipotecă pe un imobil se vor utiliza următoarele valori: pentru şocul pe curs de schimb 35,5% la euro, 52,6% la francul elveţian şi 40,9% la creditul în dolari. În cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF. În cazul în care venitul solicitantului şi creditul solicitat sunt exprimate în două monede străine diferite, pentru şocul pe curs de schimb se utilizează maximul dintre şocurile celor două valute faţă de moneda naţională. Pentru şocul pe rata dobânzii se utilizează 0,6 puncte procentuale pentru toate monedele; iar pentru şocul pe venit: în cazul veniturilor de natură salarială – 6%.
„Când am transpus directiva 17 legată de creditele ipotecare, se spune că trebuie să îi faci o evaluare clientului şi un test de stres ca să înţeleagă riscul asociat”, a declarat Oprescu la o conferinţă organizată de ARB cu tema „Noua paradigmă la nivel european: consumatorul de servicii financiare, între transparenţă şi riscuri”. Acesta a amintit că reglementări care transpun reguli europene obligă băncile să prezinte clienţilor care a fost nivelul maximal al dobânzii de bază în ultimii 20 ani. Iar la nivelul respectiv se calculează un scadenţar care indică la cât ar putea să ajungă rata la dobandă. În acest sens, preşedintele ARB a amintit că ROBOR acum 20 de ani a ajuns şi la 205%, dar că a lua în calcul un astfel de nivel al indicelului de referinţă pe dobândă ar induce un risc de necredibilitate al băncilor în faţa clienţilor. „Acum avem un nivel subunitar de 0,8% la Robor la trei luni, indice care stă la baza dobânzilor pentru creditele pentru locuinţe şi nu numai. Dar se poate întâmpla ca în viitor acest Robor să fie 2-4% şi de aceea contează cum transpunem Directiva europeană ca să nu întoarcem riscul de dobândă în risc de credibilitate”, spune Oprescu.
Şi totuşi! Regulamentul 17/2016 spune clar că şocul pe riscul de dobândă la care este supus clientul atunci când i se stabileşte gradul de îndatorare este de 0,6%. În condiţiile în care Robor la 3 luni este de 0,8%, (până în decembrie 2016 era de 0,6%) şi previziunile merg către un Robor de 2%-3% la sfârşitul anului viitor, ce se va întâmpla cu ratele la creditele Prima Casă? Nu e cazul celorlaltor credite unde cerinţele de prudenţialitate ale băncilor comerciale au impus criterii de risc mai puternice şi un 0,6% aplicat ca şoc de dobândă înseamnă asumarea unui oarecare risc. Vorbim despre creditele Prima Casă, unde gradul de îndatorare a fost întins la maximum şi clienţi cu venituri foarte mici au reuşit să ia credite ipotecare la care nu s-ar fi clasificat în cazul unui credit ipotecar normal. O parte dintre aceşti clienţi, dacă nu sunt angajaţi la stat, nu au beneficiat de nici o mărire de salariu în ultimii trei ani, iar perspectivele ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat nu sunt prea încurajatoare. Pentru aceşti clienţi ai băncilor, un şoc de dobândă de 0,6% reprezenta ceva în momentul în care au fost luate creditele. O majorare a Robor de 2-3% înseamnă o rată de dobândă la creditul Prima Casă cel puţin dublă în următorii doi ani.
Coroborată cu veniturile la limită luate în calcul în momentul în care au fost acordate creditele, chiar cele noi care sunt supuse unui şoc de dobândă de 0,6%, va creşte spectaculos procentul de neperformante al acestui tip de credit. Amintim că în luna februarie statul avea garantat prin acest program 17,5 miliarde de lei, bani care vor trece automat la datoria publică, în caz de majorare (iminentă) a dobânzilor.
Repetăm, riscul în acest caz este pentru stat! Care îşi va vedea datoria publică, deja de aproximativ 40% din PIB, crescută peste noapte cu câteva procente bune. Cu toate acestea, nu puteam să nu luăm în calcul discursaul preşedintelui BCR, cea mai mare bancă din România, Sergiu Manea, care spune că: „Prima Casa este un program necesar acum mai ales acum, în lipsa capitalizării cu care se confruntă populaţia!”.