Ghid despre testarea rapidă pentru Covid-19: de ce apar rezultatele fals negative, care sunt cele mai precise teste şi cum trebuie făcute – interviu cu dr. Raluca Zoiţanu

Economica.net: Vă rog să ne spuneţi cât mai clar şi nuanţat ce tip de test rapid antigenic le recomandaţi oamenilor să aleagă, când să îl folosească de la momentul expunerii la virusul Sars-CoV-2 şi cum să îl facă, cum să recolteze proba pentru testare, astfel încât să obţină un rezultat cât mai precis?

Dr. Raluca Zoiţanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie: Pentru a diminua riscul apariției unui rezultat fals-negativ la un test rapid antigen, adică un rezultat care ne liniștește că nu am avea COVID-19, când, de fapt, avem, ideal ar fi ca testarea să fie făcută doar cu teste omologate în Uniunea Europeană de pe lista disponibilă pe site-ul UE. Din câte știu de la ultima verificare, această listă nu include teste din salivă, însă include teste nazale care sunt mai puțin invazive decât cele nazofaringiene. Pentru testul nazal, recoltarea se face cu un „bețișor” mai scurt, din fosa nazală, în timp ce pentru testul nazofaringian, recoltarea se face mult mai adânc, din cavitatea nazală sau din gât, însă cavitatea nazală este preferată pentru că acolo se replică virusul.

De asemenea, ideal este ca testarea să fie făcută de personal medical, sau cel puțin după studierea instrucțiunilor din cutia testului sau a tutorialelor video, pe care mulți producători de teste le oferă online. Cei 4-5 pași, de la recoltare la citirea rezultatului, nu sunt foarte complicați, dar trebuie atenție și îndemânare. Nu de puține ori constatăm, în urma discuției telefonice cu pacienții, că, de fapt, nu au făcut corect testul sau că nu l-au interpretat corect.

Un alt lucru important de știut este că testele rapide de tip antigen sunt practic inutile dacă sunt folosite când nu avem simptome. Dacă testul RT-PCR poate detecta virusul și atunci când simptomele nu (mai) există sau sunt foarte greu de observat, testul rapid antigen are nevoie de simpome apărute de cel puțin o zi și până la 5 zile pentru a nu ne păcăli cu un rezultat fals-negativ. Cel mai bine este ca persoanele care au simptome sau se tem că ar putea avea COVID-19 să discute telefonic cu medicul de familie și să facă testul doar la recomandarea medicului.

Prima situaţie

Economica.net: Au trecut cel puţin 10 zile de la expunerea la virusul Sars-CoV-2 şi pacientul e asimptomatic. Îi recomandaţi să facă un test rapid?

Dr. Raluca Zoiţanu: Nu, în acest caz nu aș recomanda un test rapid antigen. Acest tip de teste sunt utile doar în prezența simptomelor, dacă dorim să diagnosticăm boala cu certitudine. În absența simptomelor, testul poate să nu detecteze virusul.

Economica.net: În acest context, ce tip de test recomandaţi oamenilor să facă pentru un rezultat cât mai precis?

Dr. Raluca Zoiţanu: Un test RT-PCR este standardul de aur, în limbaj medical, pentru diagnosticarea COVID-19, chiar și la persoanele fără simptome.

Economica.net: Presupunând ca a recoltat proba corect şi rezultatul testului rapid nazofaringian e pozitiv, înseamnă ca e infectat cu noul coronavirus?

Dr. Raluca Zoiţanu: Un test rapid antigen pozitiv ne indică, cel mai probabil, infecția cu noul coronavirus. Sunt extrem de rare situațiile în care acest tip de test este fals-pozitiv, adică a ieșit pozitiv dintr-o eroare de utilizare sau a testului în sine.

Economica.net: Presupunând că a recoltat proba corect şi rezultatul testului rapid nazofaringian e negativ, înseamnă că nu e infectat cu noul coronavirus?

Dr. Raluca Zoiţanu: Dacă nu are simptome și testul rapid este negativ, cel mai probabil nu este infectat cu noul coronavirus. Dacă însă are sau a avut simptome și testul rapid este negativ, cea mai bună soluție este efectuarea unui test RT-PCR – recomandare existentă de altfel și în legislația în vigoare (n. red. în metodologia de diagnosticare a Covid-19, elaborată de INSP).

Economica.net: Ce aşteptări ar fi preferabil să aibă de la testul rapid pacientul care a fost expus la virus în urmă cu cel puţin 10 zile şi care e asimptomatic?

Medicul Raluca Zoiţanu: Așteptările nu pot depăși informațiile oferite chiar de producătorul testului în instrucțiuni și de metodologia INSP. Rezultatele corecte apar atunci când testul este folosit în prezența simptomelor. Dacă vorbim însă despre testarea în masă a populației sau a unor grupe de populație – elevii, studenții, personalul din diferite domenii de activitate sau participanții la evenimente – testul rapid poate fi util și este cu certitudine mult mai accesibil decât testul RT-PCR, chiar dacă ne uităm doar la capacitatea de testare a României prin RT-PCR și ignorăm diferența de preț.

Economica.net: Vă rog să elaboraţi această informaţie „Dacă vorbim însă de testarea în masă a populației sau a unor grupe de populație – elevii, studenții, personalul din diferite domenii de activitate sau participanții la evenimente – testul rapid poate fi util și este cu certitudine mult mai accesibil decât testul RT-PCR chiar dacă ne uităm doar la capacitatea de testare a României prin RT-PCR și ignorăm diferența de preț.” În mod particular, vă rog să le explicaţi, mai ales cititorilor noştri care au copii de vârstă şcolară, de ce, cum ajuta testarea rapidă antigenică a elevilor depistarea cazurilor de Covid din şcoli. Mulţi părinţi ne-au spus că în afară de cele două avantaje ale testării antigenice, care nu pot fi puse la îndoială, metoda mai ieftină şi mai rapidă decât testarea RT PCR, ei nu înţeleg cum pot fi depistaţi copiii infectaţi, din moment ce avem atât de multe rezultate fals negative la autotestare.

Medicul Raluca Zoiţanu: Rezultatele fals-negative la testarea rapidă antigen sunt mult mai frecvente dacă testarea este efectuată acasă. Din acest motiv testarea trebuie realizată de personal cu experienţă, în unităţi medicale autorizate, şi cu teste rapide antigen sau RT-PCR. Testele rapide antigen sunt de mai multe feluri, iar despre cele din salivă ştim deja că nici nu sunt omologate şi că dau foarte multe rezultate fals-negative. Din păcate, mulţi părinţi aleg să cumpere teste din salivă din farmacii sau de pe internet, găsindu-le şi mai uşor de folosit. Părinţii trebuie să ştie că testarea în care proba se recoltează din nazofaringe sau din fosa nazală nu este cu mult mai traumatizantă decât exudatul nazal pe care îl făceau mai toţi copiii până în anii trecuţi, când a fost oprită această nebunie, înainte de începerea creşelor, grădiniţelor şi uneori chiar ciclului primar şcolar, sau după o absenţă mai mare de 3 zile din cauza unei răceli. În cele mai multe cazuri, chiar părinţii erau cei care solicitau conducerii şcolii să nu primească alţi copii înapoi în colectivitate fără prezentarea unui rezultat negativ al exudatului nazal şi – sau faringian, deşi acest lucru nu avea nici un fundament legislativ sau medical.

A doua situaţie

Economica.net: Au trecut cel puţin 10 zile de la expunerea la virusul Sars-CoV-2 si pacientul e simptomatic. Îi recomandaţi să facă un test rapid?

Medicul Raluca Zoiţanu: Da, cu siguranță un test rapid este indicat în această situație.

Economica.net: Ce tip de test îi recomandaţi să facă pentru un rezultat cât mai precis?

Medicul Raluca Zoiţanu: Un test rapid nazofaringian sau nazal, din lista testelor aprobate în UE și ideal recoltat de personal medical.

Economica.net: Presupunând că a recoltat proba corect şi rezultatul testului rapid nazofaringian e pozitiv, înseamnă că e infectat cu noul coronavirus?

Medicul Raluca Zoiţanu: Da. Un test rapid antigen pozitiv ne indică cel mai probabil infecția cu noul coronavirus. Sunt extrem de rare situațiile în care acest tip de test este fals-pozitiv, adică a ieșit pozitiv dintr-o eroare de utilizare sau a testului în sine.

Economica.net: Corelativ, presupunând că a recoltat proba corect şi rezultatul testului rapid nazofaringian e negativ, înseamnă că nu e infectat cu noul coronavirus? Şi în acest caz, va rog să ne spuneţi ce aşteptări ar fi preferabil să aibă pacientul de la testarea rapidă.

Medicul Raluca Zoiţanu: Răspunul este mai nuanțat. Un test rapid negativ în acest caz nu exclude total infecția cu noul coronavirus și persoana în cauză trebuie să facă și un test RT-PCR dacă vrea să fie absolut sigură, mai ales dacă nu este vaccinată cu schema completă și dacă a avut contact cert cu o persoană cu test pozitiv sau nu a respectat măsurile de siguranță și nu știe cu cine a avut contact. Testarea RT-PCR rămâne standardul de aur pentru detectarea virusului chiar și în cantitate mică dar suficientă cât să producă simptome. Alte analize disponibile sunt testarea anticorpilor de tip Ig M, care apar în primele două săptămâni de boală, și alte analize din sânge care pot orienta medicul spre caracterul viral sau bacterian al infecției. Totuși, este puțin probabil ca o persoană simptomatică, mai ales dacă simptomele sunt ușoare, similare unei răceli și este și vaccinată, care are un test rapid negativ să fie de fapt infectată cu noul coronavirus. Această incertitudine sigur că nu este ușor de gestionat nici de medici și nici de pacienți, însă este realitatea pandemică în care trăim. Și ne apropiem și de sezonul gripal!

A treia situaţie

Economica.net: Au trecut cel puţin 7 zile de la expunerea la virus, persoana e asimptomatică, face test rapid antigentic şi obtine rezultat negativ. Cum e corect să interpreteze acest rezultat? Cât de probabil e ca rezultatul să fie fals negativ sau fals pozitiv? Vă rog să ne explicaţi.

Medicul Raluca Zoiţanu: Este un rezultat în dinamică, care poate fi fals-negativ sau boala poate să nu fie încă manifestată, virusul fiind încă în perioada de incubație. Din această cauză, perioada de carantină este de 10 sau 14 zile, iar testarea nu este recomandată mai devreme de ziua 8 și ideal cu test RT-PCR.

Economica.net: Ce-i recomandaţi să facă, în continuare, dacă se află în aceasta situaţie?

Medicul Raluca Zoiţanu: Să urmeze sfaturile medicului și să respecte perioada de carantină, așa cum a fost dispusă de DSP.

A patra situaţie

Economica.net: Persoana simptomatică face test rapid antigenic în primele cinci zile de la debutul bolii. Obţine rezultat negativ la testul rapid. Cum e corect să interpreteze acest rezultat? Cât de probabil e ca rezultatul să fie fals negativ sau fals pozitiv?

Situația e similară cu testul negativ în ziua 10 după expunere și cu simptome (n. Red. situaţia a doua abordată mai sus: au trecut cel puţin 10 zile de la expunerea la virusul Sars-CoV-2 si pacientul e simptomatic, face test rapid antigenic, iar rezultatul e negativ), ne-a spus medicul Raluca Zoiţanu.

Medicul Raluca Zoiţanu: Răspunul este mai nuanțat. Un test rapid negativ în acest caz nu exclude total infecția cu noul coronavirus și persoana în cauză trebuie să facă și un test RT-PCR dacă vrea să fie absolut sigură, mai ales dacă nu este vaccinată cu schema completă și dacă a avut contact cert cu o persoană cu test pozitiv sau nu a respectat măsurile de siguranță și nu știe cu cine a avut contact. Testarea RT-PCR rămâne standardul de aur pentru detectarea virusului chiar și în cantitate mică dar suficientă cât să producă simptome. Alte analize disponibile sunt testarea anticorpilor de tip Ig M, care apar în primele două săptămâni de boală, și alte analize din sânge care pot orienta medicul spre caracterul viral sau bacterian al infecției. Totuși, este puțin probabil ca o persoană simptomatică, mai ales dacă simptomele sunt ușoare, similare unei răceli și este și vaccinată, care are un test rapid negativ să fie de fapt infectată cu noul coronavirus. Această incertitudine sigur că nu este ușor de gestionat nici de medici și nici de pacienți, însă este realitatea pandemică în care trăim. Și ne apropiem și de sezonul gripal!

Economica.net: Persoana simptomatică face test rapid antigenic în primele cinci zile de la debutul bolii. Obţine rezultat negativ la testul rapid. Între altele, dumneavoastră mi-aţi răspuns că „Totuși este puțin probabil ca o persoană simptomatică, mai ales dacă simptomele sunt ușoare, similare unei răceli și este și vaccinată, care are un test rapid negativ să fie de fapt infectată cu noul coronavirus”. În acest caz, cât de probabil e un rezultat fals negativ şi care ar fi motivele cele mai frecvente care conduc la un rezultat fals negativ la persoana cu simptome, care face test rapid antigenic în primele cinci zile de la debutul bolii?

Medicul Raluca Zoiţanu: Testele rapide antigen sunt ideale pentru a descoperi acele persoane care sunt infectate şi transmit şi altora infecţia. Dacă persoana este vaccinată şi are şi simptome uşoare, cel mai probabil nu transmite virusul mai departe altor persoane, şi atunci nici testul rapid antigen nu îl detectează. Rezultatul este negativ, am putea spune chiar fals-negativ, dar ceea ce ne interesează prin testare este de fapt să oprim lanţul de transmitere al bolii. Ori acest scop este îndeplinit, în acest caz. Sigur că un test RT-PCR s-ar putea să detecteze totuşi infecţia, pentru că este mult mai competent să găsească chiar şi resturi neinfectante din virus – să ne amintim acele cazuri ale persoanelor vindecate, dar care au test RT-PCR pozitiv timp de săptămâni sau chiar luni, până la 90 de zile după primul test pozitiv. Dar chiar şi din punct de vedere al metodologiei forurilor cu expertiză în domeniu – Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii – aceste persoane cu mai multe teste pozitive RT-PCR timp de 90 de zile după primul test şi finalizarea perioadei de izolare de 14 zile nu mai stau şi nu mai intră iar în izolare, tocmai pentru că nu mai sunt contagioase, nu mai pot infecta pe alţii.

Economica.net: În ce situaţii sunt contraindicate testele rapide antigenice pentru că rezultatele obţinute în urma testării sunt cel mai probabil ori fals pozitive, ori fals negative? Vă rog să ne explicaţi şi de ce.

Medicul Raluca Zoiţanu: Un test rapid antigen pozitiv ne indică cel mai probabil infecția cu noul coronavirus. Sunt extrem de rare situațiile în care acest tip de test este fals-pozitiv, adică a ieșit pozitiv dintr-o eroare de utilizare sau a testului în sine.

Un test fals-negativ este mult mai frecvent și are multe cauze. Recoltare prea devreme, când încă nu au apărut simptomele. Recoltare în afara ferestrei de timp în care sunt prezente simptomele, în cele 5 zile de la debut. Recoltare greșită sau utilizare a testului greșită. Test neomologat. Cantitate foarte mică de virus pe care testul nu o poate detecta, în ciuda prezenței simptomelor.

Economica.net: Revenind la motivele pentru care oamenii obţin rezultate fals negative la testarea antigenică la domiciliu, vă rog să insistaţi, dacă simtiţi că mai e ceva important de adăugat, să ne împărtăşiţi informaţii care pot ajuta oamenii să obţină acasă un rezultat cât mai precis în urma testării.

Medicul Raluca Zoiţanu: Pentru a reduce şansele ca rezultatul obţinut acasă să fie fals-negativ, testul trebuie în primul rând să fie dintre cele omologate şi din lista UE. Apoi instrucţiunile scrise şi chiar tutorialul video trebuie urmărite cu atenţie. Este important şi dacă testul este nazal sau nazofaringian, informaţie menţionată în instrucţiuni. Părintele poate încerca să îşi facă mai întâi un test singur, pentru a vedea şi cât de adânc trebuie să introducă beţişorul în nas şi care este senzaţia. Copilul poate să vadă acest lucru şi astfel nu va mai fi aşa speriat, daca vede că şi părintele se testează. Paşii prin care beţişorul este introdus în mini-eprubeta în care se adaugă sau există deja substanţa buffer sunt şi ei importanţi, ca şi numărul de picături care trebuie apoi puse pe test şi citirea corecta a testului. Chiar şi eu am făcut un pas greşit la primul test rapid pe care mi l-am făcut anul trecut, aşa că nimeni nu se naşte învăţat, nici măcar un medic! Iar experienţa creşte rata de teste efectuate cu succes.

Economica.net: Vă rog să ne explicaţi, cât mai clar, la ce se referă sensibilitatea relativă şi specificitatea relativă a testului rapid antigenic.

Medicul Raluca Zoiţanu: Sensibilitatea se referă la cât de capabil este testul să detecteze virusul atunci când acesta există. Să găsească cât mai mulți bolnavi dintre cei bolnavi. Cu cât sensibilitatea este mai mare, cu atât testul greșește mai puțin în rezultatul pozitiv pe care ni-l oferă, deci nu apar acele rezultate fals-negative.

Specificitatea se referă la cât de capabil este testul să găsească persoanele sănătoase, care nu au boala. Deci într-un test cu specificitate crescută putem să avem încredere că nu ne va spune că o persoană este sănătoasă când, de fapt, ea este bolnavă. Testele cele mai bune sunt cele cu sensibilitate și specificitate cât mai crescută.

Economica.net: Vă rog sa ne împărtăşiţi orice alte informaţii, pe care le consideraţi importante pentru oamenii care ne citesc, pe care nu le-am discutat anterior, despre testarea antigentică pentru Covid-19.

Medicul Raluca Zoiţanu: Se poate face încă de anul trecut și în multe cabinete ale medicilor de familie, contra cost sau gratuit. În cabinetele unde se poate face și vaccinul contra covid, dacă medicul de familie a dorit, a putut primi 50 de teste de la Direcția de Sănătate Publică în luna septembrie. Unele cabinete au făcut aceste teste fără nici o altă taxă suplimentară, altele au taxat cât au considerat necesar, similar farmaciilor care de asemenea au primit teste de la DSP începând cu luna mai. Toate rezultatele acestor teste sunt raportate la DSP, deci testarea are valoare oficială, spre deosebire de cea realizată acasă de pacient. Din păcate, stocul testelor aflate la dispoziția DSP a fost limitat și nu știm dacă Ministerul Sănătății va avea buget pentru a face o nouă achiziție de teste, astfel încât cel mai probabil vom rămâne doar cu opțiunea testării contra cost în cabinetele de medicina familiei.