Într-un interviu apărut luni în publicaţia germană ‘Sueddeutsche Zeitung’, şeful ESM a afirmat că cele cinci ţări au beneficiat de creşterea exporturilor şi revenirea pe creştere a economiei, dar este importantă continuarea reformelor.
‘Băncile din statele care au primit asistenţă financiară internaţională sunt în stare destul de bună. Mă aştept să nu există nici o surpriză de proporţii în Spania, Portugalia şi Cipru. La fel şi în cazul Greciei şi Irlandei’, a declarat Klaus Regling.
Săptămâna trecută, preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a avertizat că băncile care vor înregistra rezultate foarte slabe la testele de stres care vor fi derulate în acest an de BCE vor fi închise.
BCE va prelua activitatea de supervizare bancară în zona euro începând din luna noiembrie şi, înainte de asta, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 130 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor lor.
‘Sunt foarte mulţumit de ceea ce a spus Daniele Nouy, că dacă există bănci într-o situaţie proastă trebuie să le închidem’, a afirmat Jeroen Dijsselbloem, care este şi ministru de Finanţe al Olandei.
Parlamentul European a aprobat, luna trecută, numirea franţuzoaicei Daniele Nouy în funcţia de preşedinte al noii Agenţii de Supervizare Bancară. Daniele Nouy, în vârstă de 63 de ani, va avea la dispoziţie un an pentru a ajuta la construirea de la bază a instituţiei şi pentru a fi gata să-şi asume atribuţiile de supervizare a băncilor.
Dijsselbloem a subliniat că este important pentru zona euro să-şi pună în ordine rapid băncile deoarece acesta sunt cruciale pentru relansarea economică a blocului comunitar, adăugând însă că instituţiile financiare au început deja să ia măsuri fără a aştepta rezultatele testelor de stres. ‘Nu ştiu care vor fi rezultatele testelor însă o bancă înţeleaptă nu va aştepta să vadă care sunt rezultatele. Ea se va gândi cum poate soluţiona proactiv problemele şi cred că acest lucru se întâmplă deja în momentul de faţă’, a spus Dijsselbloem.
Analiza calităţii activelor băncilor face parte din pregătirile pentru punerea la punct a uniunii bancare, care potrivit factorilor de decizie va debloca creditul şi va stimula creşterea economică. De asemenea, uniunea bancară presupune şi un mecanism pentru închiderea băncilor cu probleme şi înfiinţarea unui fond comun pentru acoperirea costurilor apărute ca urmare a lichidării băncilor cu probleme. Însă finalizarea uniunii bancare depinde de ajungerea la un acord între Parlamentul European şi guvernele din zona euro cu privire la cine va decide dacă o bancă trebuie închisă şi cine va suporta nota de plată.
Închiderea băncilor cu probleme ar urma să fie finanţată cu contribuţii de la băncile care operează în zona euro, contribuţii care în zece ani ar urma să ajungă la capacitate maximă de 55 de miliarde de euro. Dijsselbloem susţine că 55 de miliarde de euro este o rezervă suficientă, având în vedere că mai înainte ca fondul să plătească pentru închiderea unei bănci, acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi marii deponenţi ai băncii vor pierde şi ei bani.