„Cred că chiar sistemul bancar din România a fost un exemplu de consolidare în ultimii ani şi noi am avut un rol activ, şi nu doar în banking, văd şi colegii mei de la leasing: Volksbank, Bancpost, Idea Bank, Idea Leasing şi acum aşteptăm deciziile, observaţiile autorităţilor pentru OTP Bank România. Într-adevăr, costul de operare devine din ce în ce mai mare şi are sens această consolidare, dar costul de integrare sau fuziune tot este un factor important. Când am fost o bancă cu 8% cotă de piaţă, să achiziţionezi o bancă cu 2% – 2,5% cotă de piaţă a fost un salt foarte important, dar pe de altă parte acum să ne uităm la bănci destul de mici devine greu de motivat, argumentat. Primele 10 bănci, dacă nu mă înşel, au aproape 90% cotă de piaţă şi sunt bănci bune, nu sunt tranzacţii foarte uşoare. În tranzacţiile pe care le-am livrat noi până acum, am reuşit cumva ca 1 + 1 să facă mai mult decât 2, dar acestea sunt cazuri unice şi de acum înainte o să fie din ce în ce mai greu. Aşa că şi noi vom fi atenţi, dar problema nu este partea de competiţie. Dacă ne uităm în jurul nostru la economiile similare, cele mai mari bănci au peste 20% din PIB-ul ţării. Noi suntem abia la 10% din PIB-ul României. Mai este loc”, a spus Omer Tetik.
El a afirmat că procesul de consolidare va avea loc în două trepte. În primul rând prin fuziuni, dar în acest caz este posibil să fie un alt tip de investitori care să consolideze bănci mici şi să creeze ţinte pentru băncile mari. Pe de altă parte, consolidarea are putea avea la bază un val de bancarizare accelerată, iar banca pe care o conduce vrea să aibă o cotă mai mare din acest proces, scrie Agerpres.
„Consolidarea este inevitabilă, doar că viteza consolidării pentru România nu va fi atât de rapidă cum a fost până acum”, a adăugat Omer Tetik.
La rândul său, Sergiu Manea, preşedinte executiv BCR, a declarat că Europa se va concentra în următorii 3 – 5 ani pe consolidări naţionale. Aceste consolidări vor fi organice sau inorganice, iar cele organice vor însemna că unii acţionari vor trebui să ia decizia de exit pentru că pe orice piaţă s-ar afla un investitor nu îşi poate permite să „ardă” capital chiar şi la un nivel redus.
Mihaela Lupu, CEO UniCredit Bank România, a spus că se observă şi la nivel european un apetit pentru consolidare, iar autorităţile de supraveghere şi Banca Centrală Europeană favorizează procesul.
De asemenea, Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, a declarat că procesul de consolidare a dat semne de accelerare în România, iar anul trecut a fost unul plin de evenimente în acest sens. Ea a arătat că şi la nivel european asistăm la acelaşi proces de consolidare şi a dat exemplul Olandei, menţionând că în ultimii 10 ani acolo procesul a fost unul chiar mai accelerat decât în România, ajungând la 90 de bănci, de la 300.
Totodată, Florin Dănescu, preşedinte executiv Asociaţia Română a Băncilor, a explicat că, din punct de vedere teoretic, o concentrare mare duce la o restrângere a concurenţei, dar una mică duce la o problemă de eficienţă, iar drumul trebuie găsit între cei doi indicatori. În cazul României datele arată că avem o concurenţă foarte bună la nivel european, a subliniat acesta.