Tiberiu Niţu pentru El Pais: Corupţia afectează toate nivelurile societăţii româneşti
Întrebat care sunt sectoarele cele mai afectate şi unde se înregistrează cele mai multe cazuri de corupţie, Tiberiu Niţu a răspuns că cea mai afectată este administraţia publică. ‘Prima este administraţia publică. În special în ceea ce priveşte numirile cu dedicaţie ca urmare a influenţei politice (exercitată de parlamentari, miniştri, şefi locali, primari); posturi (care sunt) în marea lor majoritate exclusiv politice. Dar şi sectorul educaţiei, sanitar sau poliţia sunt afectate. În primele opt luni ale anului, de exemplu, au fost reţinuţi 50 de profesori, 22 de medici şi 41 de poliţişti acuzaţi de delicte care au legătură cu corupţia’, a spus Niţu.
Procurorul general al României a explicat că, până în luna august, au fost soluţionate 1.469 de cazuri legate de corupţie, dublu faţă de 2014, din care în 203 cazuri s-a dat şi o sentinţă, fiind vorba în general de condamnări care nu implică privare de libertate.
Tiberiu Niţu a apreciat totodată că cetăţenii români sunt din ce în ce mai conştienţi de faptul că ei sunt afectaţi direct de fenomenul corupţiei şi că lucrurile nu pot fi lăsate să continue. ‘Încrederea lor este tot mai mare, la fel şi atitudinea lor proactivă în ceea ce priveşte urmărirea în justiţie’ a acestor cazuri, a spus Niţu.
Întrebat dacă este corupţia o problemă istorică în România, Tiberiu Niţu a apreciat că nu se poate vorbi de un fenomen istoric, ci de o societate care timp de 50 de ani a trăit în comunism, ceea ce ‘a generat modificări în educaţia civică a tuturor cetăţenilor’. ‘Comunismul a schimbat scala de valori sociale, în condiţiile în care valorile morale şi dezvoltarea unei conştiinţe civice nu se aflau în prim plan. Un alt factor important pentru dezvoltarea (corupţiei) l-a reprezentat nivelul de trai, foarte scăzut, şi dorinţa multora de a se îmbogăţi rapid şi prin orice mijloace. În paralel, statul nu avea instituţiile şi nici instrumentele necesare pentru a controla şi a combate această stare de fapt. Acum, aceste elemente există, (şi există şi) o societate democratică în care cetăţenii au un mai mare nivel de educaţie civică’, a explicat Niţu.
Totodată, procurorul general al României a apreciat drept foarte bună colaborarea României cu instituţiile europene, în contextul în care El Pais a notat că unul dintre principalele obiective stabilite de Uniunea Europeană în momentul aderării României la UE, în 2007, a fost eradicarea corupţiei. ‘UE este un colaborator al nostru foarte serios şi foarte important. Atât înainte, cât şi după aderarea la UE, eram împreună în acest Mecanism de Cooperare şi Verificare. Un mecanism care ne permite să cunoaştem mai bine standardele la care trebuie să ajungem şi să stabilim un dialog care să contribuie la schimbarea mentalităţii în societate’, a mai spus Niţu.