Tichetele de masă au ajuns un colac de salvare pentru angajaţi în faţa inflaţiei – analiză

Pe acest fond, piaţa tichetelor are şanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiţia ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susţină dreptul firmelor de a le oferi angajaţilor aceste beneficii, fără să le impună noi taxe şi impozite.

Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.

Conform analizei Frames, este una dintre puţinele măsuri menite să susţină puterea de cumpărare a angajaţilor, într-un an în care inflaţia va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creşterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.

„În sectorul bugetar, statul va oferi o creştere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puţine companii care vor oferi angajaţilor creşteri salariale peste nivelul inflaţiei”, afirmă analiştii Frames.

Potrivit sursei citate, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăşi, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.

„Sunt peste 3 milioane de beneficiari care îşi vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugaţi şi valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanţă şi a celorlalte tipuri de tichete şi am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru susţinerea puterii de cumpărare în condiţiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

În condiţiile în care în acest an, pe fondul provocărilor generate de creşterea taxelor şi mai ales de inflaţie, multe dintre firme nu îşi vor permite să crească salariile, tichetele se anunţă a fi o variantă optimă pentru a-şi fideliza angajaţii.

O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7% dintre managerii intervievaţi declarau că vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024

„E un semnal important care arată că firmele îşi doresc să îşi protejeze angajaţii în faţa efectelor creşterii taxelor şi a inflaţiei, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condiţiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională”, arată analiza.

„Este o piaţă care creşte semnificativ şi sănătos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atuu este că tot mai multe firme fiscalizează, practic, toate beneficiile oferite angajaţilor (tichete de masă, cadou, vacanţă etc.) în loc să ofere bani în plic, prin ocolirea taxelor”, spun experţii.

Piaţa tichetelor are şanse să crească semnificativ în următorii ani, în condiţiile în care sunt peste 1,5 milioane de angajaţi care încă nu beneficiază de aceste forme de susţinere financiară.

„Ce ar însemna ca toţi cei aproximativ. 5,5 milioane de angajaţi înregistraţi în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariaţi, dar şi pentru stat, pentru că ar susţine, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflaţiei din 2024 şi a provocărilor majore ce ne aşteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creşterilor de taxe şi măsurilor luate în ultimii ani”, menţionează Negrescu.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilităţi fiscale şi nu prin creşterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscală este esenţială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilităţi pentru angajaţi.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului, Ministerului Finanţelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat şi surse proprii. Opiniile şi estimările financiare legate de dinamica pieţei aparţin companiei de consultanţă.