”Comisia Europeană trebuie să dovedească faptul că planul său conduce la o tranziţie echitabilă şi solidară (…) Dacă vom eşua în a convinge, rezistenţa va fi masivă”, a spus Timmermans. Extinderea pieţei certificatelor de poluare, una dintre măsurile propuse de executivul comunitar, provoacă temeri privind viitoare nemulţumiri sociale şi un efect al ”vestelor galbene”, notează AFP, făcând referire la protestele declanşate în Franţa după o mică scumpire a carburanţilor auto.
Acest plan ambiţios de combatere a schimbărilor climatice are ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de anul 1990, iar aceasta este doar o ţintă intermediară pentru ca UE să atingă neutralitatea climatică în anul 2050, adică să nu emită mai multe gaze cu efect de seră decât poate absorbi.
Aceasta va însemna creşterea costurilor pentru emisiile de CO2 generate de încălzire, transporturi şi industrie, taxarea combustibililor destinaţi transporturilor aeriene şi navale, taxarea produselor importate din state terţe pe baza emisiilor de CO2 rezultate din procesul de producţie al acestora, interzicerea din anul 2035 a comercializării autoturismelor noi diesel şi pe benzină, etc.
”Vom cere mult de la cetăţenii noştri. Dar vom cere mult şi de la industriile noastre, şi o vom face pentru o cauză bună”, a susţinut Timmermans. ”În caz contrar, vom fi vinovaţi faţă de copiii şi nepoţii noştri, pentru că dacă nu rezolvăm aceasta, în opinia mea ei vor lupta în războaie pentru apă şi mâncare”, a argumentat el, potrivit agenţiei EFE.
Pachetul de măsuri propus miercuri de Comisie, denumit ‘Fit for 55’ şi alcătuit din 13 propuneri ce schiţează arhitectura legală a transformării energetice şi climatice a UE, va fi negociat cu statele membre şi cu Parlamentul European, proces care ar putea dura circa doi ani, notează Reuters.
Planul riscă de asemenea să declanşeze un intens lobby din partea unor sectoare industriale şi a statelor membre mai sărace ale UE care doresc să-şi protejeze cetăţenii în faţa creşterii preţurilor. În timp ce statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ele se lovesc de opoziţia ţărilor central şi est-europene, care atrag atenţia că economiile lor încă nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene şi, prin urmare, au nevoie de finanţări pentru a putea susţine costurile generate de aceste transformări.
Comisia Europeană a avertizat că planul prezentat miercuri va implica o tranziţie profundă şi dură, cu mari schimbări structurale în foarte puţin timp, dar, împreună cu cealaltă iniţiativă majoră avută în vedere, cea a digitalizări, va genera multe oportunităţi pentru blocul comunitar, un singur exemplu fiind reducerea dependenţei energetice a UE prin creşterea ponderii energiilor regenerabile.