Cum trăiesc tinerii români faţă de restul europenilor. Suntem ultimii la folosirea internetului, dar primii la căsătorie

75% dintre tinerii bărbaţii români cu vârste între 25 şi 29 de ani locuiesc încă cu părinţii, ceea ce face din aceştia o minoritate, dacă ne uităm la mediile europene. Aceasta întrucât, în Danemarca, spre exemplu, doar 4,2% dintre cei de 25-29 de ani mai trăiesc cu părinţii, în timp ce la nivelul UE 28 ponderea este de 47,2%, potrivit unui studiu Eurostat. Cei mai ataşaţi de casa părinţilor sunt însă tinerii slovaci, care, în proporţie de 82,2% încă mai locuiesc în casa părintească la această vârstă. Situaţia este similară şi în Slovacia unde ponderea acestora este de 80% sau în Italia (73,5%).  În Luxemburg, ţara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, 39,1% dintre bărbaţii cu vârste între 25 şi 29 de ani trăiesc cu părinţii, în Elveţia ponderea acestora este de 36,3%, iar în Germania de 37%. Cea mai mică pondere se întâlneşte în statele nordice, astfel că în Danemarca doar 4,2% dintre tinerii între 25 şi 29 de ani mai locuiesc cu părinţii, iar în Suedia doar 7,5%. În Polonia procentul este de 64,9%, în Ungaria de 77%, în Franţa de 21,5%, iar în Marea Britanie de 25%.  

Bărbaţii români pleacă târziu de la mama

Pentru bărbaţii români, vârsta medie la care au plecat din casa părintească este de 30,6 ani, în timp ce în Suedia majoritatea îşi găsesc propria locuinţă la 21 de ani. În Luxemburg, tinerii se mută la 27,6 ani, iar în Croaţia  merg la casa lor de abia la 32,9 ani. În Germania, media este de 24,7 ani, în Polonia 29,4 ani,  în Ungaria de 31,2 ani, în Franţa de 24,5 ani, iar în Marea Britanie de 25,1 ani.

Suntem în trend în materie de căsătorie 

În ceea ce priveşte prima căsătorie, vârsta medie în cazul bărbaţilor români este de 29,7 ani. Cei mai tineri se căsătoresc polonezii (medie de 29 de ani), iar cel mai mult aşteaptă suedezii (35,7). În Olanda, vârsta medie de căsătorie în cazul bărbaţilor este de 32,7 ani, în Ungaria este 31,9, Franţa, iar în Polonia de 29 de ani. În Luxemburg, tinerii se căsătoresc, în medie, la 32,7 ani.

Românii nu fac stagii de pregătire în cadrul companiilor

În România, doar 11% dintre tinerii cu vârste între 25 şi 29 de ani au făcut un stagiu de pregătire, în condiţiile în care media europeană este de 50%. Cel mai rău din acest punct de vedere stă Malta, cu un procent de numai 10%, iar cel mai bine Cipru, unde 83% dintre tineri au efectuat stagii de pregătire. În rest, 30% dintre polonezi, 74% dintre nemţi, 51% dintre unguri 70% dintre francezi şi 51% dintre britanici fac stagii de pregătire. În Luxemburg procentul este de 66%.

Românii îşi găsesc repede slujbe

În ceea ce priveşte ocupaţia, ponderea românilor de 25-29 de ani care au un loc de muncă este peste media de 75,9% a UE, ajungând, conform ultimelor date ale Eurostat, la 77,4%. Cel mai rău este în Grecia, unde doar 54,4% dintre tineri au un loc de muncă, în timp ce în Malta 88,1% dintre tineri lucrează. De altfel, România este ţara cu cea mai mare pondere (96,8%) a tinerilor care lucrează pe baza unor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Media UE este de 78,4%, iar cea mai mică pondere a acestora (56,5%) se regăseşte îm Spania. În Germania, 80,5% dintre tineri sunt angajaţi, iar din aceştia 77,8% au contract nedeterminat, în Ungaria 82,3% dintre bărbaţii tineri sunt salariaţi (86,4% cu contract nedeterminat), în Franţa ponderea acestora este de 78,1% (77,5% au contract nedeterminat), în Marea Britanie de 85,7% (93% cu contract nedeterminat), iar în Luxemburg de 81% (86,9% au contract nedeterminat).

Prea puţini români au studii superioare

În ceea ce priveşte studiile, 22,8% dintre românii cu vârste între 25 şi 29 de ani sunt absolvenţi de Universitate. Ponderea este redusă comparativ cu situaţia din Luxemburg (46%), ţara unde sunt cei mai mulţi tineri cu studii superioare, dar relativ aproape de media (31,3). La polul opus se află Italia unde doar 18,4% dintre tineri au studii de lungă durată. În Polonia 33,6% dintre bărbaţii între 25 şi 29 de ani au studii superioare, în Germania ponderea lor este de 23,9%, Ungaria-24,1%Franţa-40,9%, Marea Britanie-41,6%.

În urmă cu utilizarea internetului

Unul dintre elementele care îl deosebeşte cel mai mult pe bărbatul  român de ceilalţi europeni se referă la accesul la informaţii. Aceasta în condiţiile în care doar un român din doi (52%) foloseşte zilnic internetul. În Luxemburg procentul este de 100%, iar media europeană este la 86%. De asemeneam în Polonia 80% dintre tineri folosesc zilnic internetul în timp ce în Germania procentul este de 93%, în Polonia de 80%, în Ungaria de 87%, în Franţa de 85%, iar în Marea Britanie de 95%.

Situaţia este aceeaşi şi dacă privim din perspectiva utilizării zilnice a reţelelor de socializare, unde tinerii români se află la coada clasamentului, cu o pondere de 61%. Aceste instrumente se folosesc cel mai mult în Suedia (89%), iar media UE este de 76%. În Polonia, 67% dintre tinerii bărbaţi utilizează reţelele de socializare, în Germania procentul creşte la 78%, în Ungaria la 87%, Franţa- 68% şi Marea Britanie-80%. 

Cum penetrarea internetului este deficitară în mediul urban, românii sunt ultimii din Europa şi în ceea ce priveşte utilizarea internet banking-ului. Doar 6% dintre ei folosesc acest serviciu, spre deosebire de 60% dintre europeni. În Suedia absolut toţi tinerii de 25-29 de ani folosesc internet banking, iar în Luxemburg procentul este de 85%.
Totodată, prea puţini români (34%) utilizează internetul pentru a efectua apeluri telefonice sau video, fiind astfel pe ultimul loc din UE, unde media este de 46%. Acest serviciu este folosit cel mai mult de lituanieni (81%). În Luxemburg procentul este de 44%.

Din datele Eurostat, românii sunt atipici şi în ceea ce priveşte obiceiurile de cumpărare, în condiţiile în care doar 10% cumpără online haine şi articole sportive. Media UE este de 40%, iar în Germania ponderea celor care apelează la magazinele virtuale este de 64%. În Luxemburg, 31% dintre tineri cumpără haine online, în Marea Britanie – 59%, Ungaria -20%, Germania – 64%, Polonia – 35%.

Cum sunt româncele faţă de restul europencelor

În general, româncele au un stil de viaţă similar cu cel al bărbaţilor români cu mici diferenţe. Astfel, ponderea româncelor care locuiesc cu părinţii este mult mai mică (44,1%) faţă de cea a bărbaţilor  (75%), diferenţă care se observă şi în celelate state europene. Spre exemplu, în Danemarca trăiesc cu părinţii doar 0,8% dintre tinere, în timp ce în Slovacia ponderea este de 62,7%. În Luxemburg, doar 22,9% dintre tinere locuiesc cu părinţii, în Polonia-46,7%, în Ungaria-54,5%,Franţa-12,3%, Marea Britanie-14,7%.

Evident, femeile pleacă din casa părintească mai repede decât bărbaţii în toată Europa, astfel că la români vorbim despre o medie de 26,2 ani (faţă de 30,6 în cazul bărbaţilor), la poloneze de 27,2 ani, la unguroaice de 26,4 ani, la franţuzoaice de 23 de ani, iar la femeile din Marea Britanie de 23,5 ani. 

Se căsătoresc de tinere

Spre deosebire de bărbaţi, româncele sunt europencele care se căsătoresc cel mai repede (26,3 ani), în condiţiile în care în Suedia, ţara cu cele mai vârstnice mirese, căsătoriile au loc atunci când femeile au 33 de ani. În Ungaria femeile se căsătoresc, în medie, la 29 de ani,  în Polonia la 26,6 ani, iar în Luxemburg la 29,4 ani.

Ceva diferenţe există între femei şi bărbaţi şi în ceea ce priveşte studiile universitare, astfel că sunt mai multe femei cu facultate decât bărbaţi (29% vs 22,9%). Raportat la celelate europence suntem în partea de jos a clasamentului, aproape de Germania, unde doar 27% dintre tinere au studii superioare. La polul opus se situează Cipru, unde 67,3% dintre tinere au facultate. În Franţa procentul este de 48,8%, în Marea Britanie de 46,6%, iar în Ungaria de 36,1%.