Tinerii îşi supraevaluează competenţele şi cer salarii peste ceea ce vor angajatorii să plătească

Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, în 11 ţări şi cu aportul a peste 4.000 de studenţi sau absolvenţi din instituţii de învăţământ cu profil economic din marile oraşe. România s-a alăturat proiectului la sfârşitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a 3-a ediţie a raportului „Primii paşi pe piaţa muncii”, realizat de Deloitte.

„Răspunsurile studenţilor români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendinţa de a-şi supraevalua competenţele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat şi prin experienţa noastră de recrutare. Este o atitudine specifică vârstei, cu toţii ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultăţii. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viaţa reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calităţile şi abilităţile personale, fie la momentul interviului de selecţie, fie ulterior, la evaluarea performanţelor”, a declarat, într-un comunicat, Carmen Baibarac, senior manager resurse umane, Deloitte România.

Salariul mediu nominal net s-a situat în luna ianuarie la 1.548 lei.

Peste 80% dintre respondenţi se auto-evaluează ca având abilităţi bune şi foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învăţare şi lucru în echipă. Chiar şi o competenţă pe care în general studenţii şi-o dezvoltă prea puţin – delegarea şi coordonarea activităţii altora – este auto-evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 71% dintre respondenţi. Totodată, 79% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. În strânsă legătură, aşteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depăşesc suma pe care mulţi angajatori sunt pregătiţi să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România.

În acelaşi timp, aproape 50% dintre respondenţi consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituţiilor de învăţământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilităţile lor profesionale viitoare.

Studenţii afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituţiile de învăţământ la care sunt înscrişi au o contribuţie modestă în acest sens).

„Aceste concluzii reflectă un nivel general de nemulţumire faţă de calitatea educaţiei formale pe care pe care o primesc, cu precădere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregătirea absolvenţilor pentru accesarea unor oportunităţi atractive de carieră. Observăm că în ultimii ani universităţile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, însă există în continuare o mare nevoie în acest sens”, a arătat Silviu Bădescu, manager resurse umane.

El precizează că la nivel particular răspunsurile sunt mai nuanţate, opinia studenţilor faţă de propria facultate (în ceea ce priveşte sprijinul şi calitatea educaţiei de care beneficiază) fiind diferită în funcţie de specializare, studenţii cu profil contabil, financiar sau de la drept evalând mai bine propria facultate faţă de studenţii altor specializări.

Totodată raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeaşi măsură cu generaţiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia „tinerii de astăzi” sunt mai aplecaţi către maximizarea propriei dezvoltări şi a timpului liber. În realitate, ei valorizează munca suficient de mult încât majoritatea respondenţilor sunt dispuşi să se transfere – fie în ţară, fie în străinătate – în scopul obţinerii unui loc de muncă atractiv.