Tinerii români au ca priorităţi locul de muncă, locuinţa şi accesul la educaţie. Plecarea în străinătate, un deziderat
Rezultatul barometrului de opinie a fost prezentat, luni, la Palatul Victoria, în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului.
O altă concluzie a barometrului arată, în privinţa ocupării şi antreprenoriatului, că pentru tineri „veniturile mari şi siguranţa locului de muncă sunt aspectele cele mai importante, probabil şi din cauza incertitudinilor de care e marcat actualul context economic”.
„Accesul la un loc de muncă rămâne, în continuare, bariera principală în calea independenţei tinerilor”, potrivit barometrului CURS.
În privinţa participării civice, tinerii „simt în mare măsură că puterea lor de a influenţa deciziile publice este scăzută şi sunt mai puţin interesaţi de participarea civică”.
Referitor la calitatea vieţii, situaţia actuală este apreciată de către tineri „drept problematică, la aceasta contribuind probabil contextul mai larg, marcat de pandemie, război şi inflaţie”.
„Există o legătură cauzală între locul de muncă (venituri), locuinţă şi întemeierea unei familii. De aceea, lipsa stabilităţii locului de muncă şi dificultatea accesului la o locuinţă constituie obstacole majore pentru întemeierea unei familii de către tineri „, conform barometrului.
Din document reiese că este nevoie ca „educaţia să garanteze accesul echitabil, eliminând orice posibilă barieră care ar putea sta în calea unei educaţii de calitate a tinerilor” .
„Deşi nemulţumiţi de modul cum şcoala îi pregăteşte pentru viaţă, tinerii recunosc contribuţia esenţială a educaţiei la succesul în viaţă. Tinerii caută ca prin activităţile non-formale să-şi completeze şi îmbunătăţească educaţia formală”, se arată în concluziile referitoare la educaţie.
La capitolul mobilitate şi emigraţie, barometrul relevă că „plecarea în străinătate constituie, în continuare, un deziderat pentru mulţi tineri din ţara noastră”.
„Intenţia de a pleca în străinătate indică aceleaşi trei ‘destinaţii principale’: a lucra temporar, studii sau pentru a se stabili definitiv”, potrivit barometrului.
Barometrul 2024, realizat de CURS la comanda Ministerului Tineretului, a presupus utilizarea unui mix de metodologii cantitative şi calitative.
Studiul CURS a fost realizat cu participarea a 1.100 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani, 400 de tineri vulnerabili, cuprinzând şi 8 focus grupuri desfăşurate cu 64 de tineri aparţinând generaţiilor Y, Z şi Alpha.
Barometrul CURS poate fi consultat pe site-ul Ministerului Tineretului şi Familiei, unde sunt prezentate şi principalele proiecte pe care Guvernul, prin politici sectoriale, le derulează pentru sprijinirea tinerilor români.
În cadrul evenimentului, ministrul Tineretului şi Familiei, Natalia Intotero, a subliniat că România are tineri pregătiţi şi de calitate care trebuie să îndrăznească şi să fie determinaţi pentru a-şi atinge ţelurile.
„E foarte important să îndrăzniţi şi acesta este mesajul meu, care vreau să ajungă la fie care tânăr din această ţară. Ca tânăr, atunci când îndrăzneşti, când eşti determinat, când îţi urmăreşti cu multă muncă visul, acesta poate să se îndeplinească. (…) În cursul acestei dimineţi am putut să lecturez acest barometru, tinerii au aşteptări mari de la cei care conduc România, începând de la cei care au câştigat funcţii de primar, consilier local, consilier judeţean, conducerea Consiliilor judeţene, urmează parlamentare, guvern şi aşa mai departe, dar să ştiţi că vocea tinerilor este şi auzită. Şi de aceea vă spun încă o dată: îndrăzniţi! La alegerile locale din 2024, foarte mulţi tineri au câştigat încrederea electoratului şi peste câteva luni vor depune jurământul pentru funcţia de primar. Deci, vocea tinerilor este auzită, avem şi tineri care sunt deja parlamentari şi sunt convinsă că partidele politice vor avea o prioritate în a promova tineri, alături de femei, alături de bărbaţi, şi de aceea vă îndemn încă o dată: îndrăzniţi!”, a declarat Natalia Intotero.
În acelaşi context, ministrul Intotero i-a prezentat şi pe reprezentanţii României pentru perioada 2024-2025, din partea tinerilor, la Organizaţia Naţiunilor Unite, Alexian-Arthur Stark şi Patricia-Alexandra Nae, şi a semnalat apariţia unui volum omagial intitulat „Povestea Tineretului din România în Diplomaţia Globală”.
Programul Delegat de Tineret la ONU a fost inaugurat în România în 2006, fiind coordonat în prezent de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Afacerilor Externe.
La evenimentul de la Palatul Victoria au mai participat, între alţii, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Ghigiu, reprezentanţi ai organizaţiilor şi federaţiilor de tineret şi studenţi, tineri din programul de internship al Guvernului.