Tinerii români, campionii zonei la cheltuieli pe haine şi accesorii

Potrivit documentului citat, cehii şi slovacii alocă pe haine, încălţăminte şi alte accesorii asociate, spre exemplu, doar 21 euro, ungurii – 17 euro, croaţii – 22 euro iar sârbii – 18 euro. Mai departe, România are, cu excepţia Austriei, cei mulţi tineri din grupa de vârstă 17-19 ani care deţin un telefon de tip smartphone. Atunci când sunt întrebaţi de unde provin banii, tinerii românii au cea mai mică rată de răspuns la categoria ‘joburi part-time sau full time’ – 76%, în timp ce cehii se află la 99%, austriecii la 98%, slovacii şi croaţii la 97%, iar ungurii la 82%.

Potrivit studiilor Erste, principala sursă de educaţie financiară a tinerilor din România rămâne familia, într-o proporţie covârşitoare – 95%, în timp ce şcoala deţine un procent de 9%, iar băncile doar 5%. Studiul a fost efectuat în primul semestru din acest an, prin interviuri face to face, în toate ţările în care Erste este prezentă. În România, acesta a fost realizat pe baza a 800 de interviuri.

Conform studiului, 29% dintre românii care economisesc o fac pentru viitorul copiilor, iar 48% şi-au declarat intenţia de a face acest lucru în viitorul apropiat, peste media europeană, de 25%, dar sub cea mondială, de 34%. Numărul celor care economisesc pentru copii este în creştere cu aproximativ 5% faţă de nivelul înregistrat în urmă cu un an. Potrivit Danei Demetrian, părinţii economisesc pentru copii 41 de euro pe lună (echivalent în moneda locală). În ceea ce priveşte motivele, părinţii economisesc, printre altele, pentru studiile copiiilor sau pentru a accesa credite ulterior.

‘Preocupările financiare privind viitorul familiei se află, teoretic, la cote destul de ridicate în România, dar acest lucru vine, mai degrabă, din tradiţie, nu dintr-o programare reală a acestora, concretizată în soluţii financiare corecte. Iar aici considerăm că este loc de mai bine. Copiii trebuie să se afle pe primul loc în interesele noastre, indiferent că suntem părinţi sau bunici. Şi nu e suficient doar să le planificăm, din punct de vedere financiar, viitorul, ci s-o facem aplicat şi să le oferim sprijinul necesar pentru o educaţie financiară corectă’, a declarat Dana Demetrian.

Potrivit rapoartelor analiştilor BCR, produsele de economisire au înregistrat o creştere cu 35% în prima parte a anului 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. În portofoliul BCR, aproximativ 1% din valoarea totală a depozitelor atrase de la clienţi este pe numele copiilor. 53% dintre copiii titulari ai produselor de economisire au peste 14 ani, sunt preponderent băieţi (51%) şi economisesc pe termen lung (52% pe o perioadă de 1 an sau mai mult). În continuare, cel mai vândut produs de economisire este cel al Băncii pentru Locuinţe. 76% dintre cei care au produse de economisire la BCR au încheiat un contract Bauspar pentru copii.

‘Fundamental, părintele român este unul de tip ‘cloşcă’, hiperprotectiv cu copilul său. Modul de gândire cu privire la susţinerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr-o investiţie care să îl ajute pe copil peste ani. De multe ori, părinţii fac eforturi pentru a cumpăra copilului un calculator sau o tabletă. Nu putem vorbi despre o educaţie financiară modernă, ci mai degrabă de una cu rădăcini în tradiţia noastră rurală. Deşi am remarcat uşoare schimbări în ultimii ani, avem un segment de copii polivalenţi, care ştiu, de exemplu, două limbi străine, practică două sporturi şi merg săptămânal la câte un concurs, dar nu şi-au cumpărat niciodată singuri un suc, şi avem copii ai căror părinţi lipsesc din viaţa lor şi sunt lăsaţi să se descurce, inclusiv în administrarea banilor. În niciuna din situaţii nu putem vorbi despre o educaţie financiară, în sensul actual al cuvântului’, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.