Cum a creat Ţiriac banca ce-l poate face cel mai bogat român

UniCredit îi va plăti lui Ion Ţiriac circa 700 de milioane de euro, pentru achiziţia pachetului de acţiuni deţinut de acesta, potrivit Reuters, care citează cotidianul italian Il Messagero, într-o tranzacţie care era aşteptată de piaţă.

Înaintea tranzacţiei cu UniCredit, averea lui Ion Ţiriac era estimată  la 850 milioane de euro în Top Capital, care îl plasa pe locul al treilea în clasamentul celor mai bogaţi români anul trecut. La sfârşitul anului trecut, Ioan Niculae avea o avere estimată la 1,7 miliarde de euro, potrivit calculelor Capital. Niculae era urmat de familia Dan Adamescu, cu 900 de milioane de euro.

Cu cele 700 de milioane de euro luate pe 44% din bancă, Ion Ţiriac ajunge la cel puţn 1,55 miliarde de euro, şi are foarte mari şanse să devină cel mai bogat român. Pachetul de acţiuni la bancă a fost luat şi până acum luat în calcul, dar preţul tranzacţiei conţine un bonus ce ţine seamă şi de faptul că acţionarul majoritar obţine controlul aproape total al băncii şi nu mai trebuie să dea socoteală altcuiva.

În plus, firmele de îngrăşăminte ale lui Ion Niculae, liderul de anul trecut al Topului, sunt în pragul falimentului, potrivit chiar declaraţiilor acestuia, care vrea să le închidă. Astel că valoarea lor şi, respectiv, averea patronului lor va scădea suficient pentru a lăsa loc unui noi campion pe podium.

De altfel, Ion Ţiriac a fost primul român care a intrat în topul mondial al Forbes, în 2007, cu o avere estimată atunci la 1,1 miliarde de dolari. Cifra îl plasa pe locul 840 în topul Forbes.

Tenisman şi bancher

După retragerea din tenis, Ion Ţiriac a început să facă bani antrenând mari campioni: Guillermo Villas, Henri Lecomte, Boris Becker, Mary Joe Fernandez, Anke Huber şi Goran Ivanisevici, după cum însuşi mărturiseşte într-o autobiografie dată la AOAR /Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România). Multora dintre aceştia Ţiriac le-a fost şi manager.

Ţiriac pune în fruntea listei celor pe care i-a antrenat cu Ilie Năstase, partenerul cu care a jucat trei finale ale Cupei Davis.

Curând reputaţia lui Ţiriac din lumea tenisului se dezvoltă şi în cea a afacerilor. Mai întâi devine organizator de turnee de tenis. „Am activat ca manager pentru turnee de tenis de prim rang ale ATP si WTA, precum: Eurocard Open, Austrian Open, Italian Open, Faber Grand Prix şi Open România”, potrivit aceleiaşi autobiografii. De la redactarea acesteia s-au mai adăugat şi altele, printre care Turneul de la Madrid.

Ion Ţiriac a dat lovitura cu Boris Becker. Ţiriac a devenit milioanar odată cu Becker. Acesta a fost tenismenul nr.1 al lumii mulţi ani, dintre cei în timpul cărora manager i-a fost Ţiriac (între 1984 şi 1993). „Încasa 10% din toate turneele câştigate (de Becker, n.r.), la care se adăugau 30% din contractele de publicitate”, scrie ziarul german Rheinische Post, citat de Jurnalul.

Viaţa lui Ţiriac, mai ales de dinainte de 1989, a devenit subiect de legende. Misterele îl însoţesc şi după 1989, inclusiv datorită domeniului de vânătoare de la Balc, unde vin anual mari nume ale lumii afacerilor din Europa, şi nu numai.

Schimbarea regimului politic din România, la sfârşitul anului 1989 şi în 1990, îl găseşte pe fostul om de tenis pregătit pentru o lansare fulgerătoare în liga afacerilor la scară mare.

În noua aventură, fostul tenismen şi hocheist (a fost cu echipa României la Olimpiada de iarnă din Insbruck în 1964) ar fi beneficiat din plin de prietenia noilor lideri ai României, dar şi de a unora mai vechi, care au supravieţuit cu succes după 1989 (alt subiect de alte legende).

O ligă superioară

Ţiriac declanşează ofensiva în afaceri în domeniul vânzărilor auto şi în cel bancar. Atunci când în România abia dacă existau legile şi reglementările necesare pieţelor financiare, Ţiriac înfiinţează o bancă, Banca Comercială „Ion Ţiriac” (BCIT), pe care o deschide subscripţiei (practic) publice,  pentru constituirea capitalului social.

BCIT este singura dintre băncile private care au fost înfiinţate cu capital autohton „proaspăt”, în anii ’90, şi care au supravieţuit.

Exista deja Grupul de firme „Ion Ţiriac”, care a pus cei mai mulţi bani în capitalul băncii. Alţi peste 5.500 de investitori, persoane fizice si companii, s-au alaturat acestei initiative. Banca Ţiriac (BCIT)  a devenit operaţională în aprilie 1991 şi şi-a câştigat curând reputaţia internă şi internaţională, chiar dacă pe plan intern au existat unele disensiuni privind alocarea de acţiuni în funcţie de valoarea subscripţiei la un anumit curs al dolarului.

Astfel, în aprilie 1993, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit unul dintre actionarii principali ai băncii. Era prima investiţie a BERD în capitalul social al unei bănci din Europa Centrală şi de Est. Agenţiile de rating au luat BCIT în vizor. În anul 2000, Banca Ţiriac a intrat pentru prima oară în topul celor mai puternice 75 de bănci din Europa Centrală şi de Est, potrivit Standard&Poors.

În 2005 Banca Comercială Ion Ţiriac (BCIT) fuzionează cu HVB România, filiala băncii Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), ea însăşi rezultatul unui fenomen de consolidare a băncilor, deja pronunţat încă de atunci. În noua bancă, BA-CA avea 50% plus o acţiune, iar restul aparţinea entităţilor controlate de Ion Ţiriac şi acţionarilor minoritari ai BCIT, rămaşi captivi de pe vremea înfiinţării acesteia.

Deja noua instituţie de credit deţinea a patra poziţie în sistemul bancar autohton, cu active totale de 2,1 miliarde de euro (echivalent), o cota de piaţă de 7,5% şi circa 720.000 de clienti, potrivit unui comunicat ale vremii.

Fuziunea cu HVB este rezultatul unor căutări de câţiva ani. În 2002, Ion Ţiriac declara în Wall Street Journal că şi-ar dori un partener pentru bancă, fapt care a pus pe foc presa română, dar şi pe oficialii şi acţionarii băncii. Atunci, alături de „Grupul de companii Ţiriac” (cu 67,5 % din acţiunile BCIT), se afla BERD avea 5,9 %, şi „alte persoane fizice şi juridice”, cu 26,6 % din acţiuni.

Trei ani mai târziu avea loc fuziunea cu HVB, şi banca lui Ţiriac căpăta un nou nume: HVB Ţiriac Bank.

Cu doar un an înainte fusese semnat tratatul de aderare la UE (în 2004), inclusiv în ciuda opiniilor sonore ale lui Ţiriac, care dorea amânarea aderării. Nu mai era timp de aşteptat, banca trebuia consolidată cu un partener „din interior”.

Ţiriac reuşise deja un proces de consolidare similar cu firma sa de asigurări, în care a atras un colos european în materie, grupul german Allianz. Firma este cunoscută şi azi ca Allianz-Ţiriac Asigurări.

Omul de afaceri remarcase apoi că Allianz se alia, la rândul său, pe plan regional, cu grupul UniCredit, a cărui expansiune a urmărit-o cu atenţie. UniCredit era deja pe piaţa românească, după ce a cumpărat DemirBank de la statul turc. Dar, în 2005, Ţiriac nu a bătut palma nici cu UniCredit şi nici cu National Bank of Greece, o altă pretendentă.   

După un an, însă, UniCredit a obţinut controlul băncii lui Ţiriac, cu sau fără binecuvântarea acestuia. Era pasul firesc după absorbţia Bank Austria Creditanstalt de către UniCredit.

Noua entiate, UniCredit Ţiriac Bank, urca pe locul trei în clasamentul după active al băncilor din România, după BCR si BRD, cu active de aproape 11 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro) la sfârşitul lui 2006.

Acum este a patra.

Celelalte afaceri

În afară de bancă, Ţiriac Holding mai are afaceri în domeniu auto, în asigurări, imobiliare, petrol.

Anul trecut, cifra de afaceri a întregului grup de firme Ţiriac a fost 500 milioane de euro este, inclusiv cota aferentă participațiunilor deținute de Țiriac în 5 mari entități economice, potrivit Capital.

Divizia Auto Ţiriac Holdings include companii: Ţiriac Auto, importatorii (Hyundai Auto Romania, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop.

Țiriac deține Clubul Rezidențial Stejarii din Pădurea Băneasa și Residenz, trei centre de afaceri (central Țiriac, Nouveau și Vama Poștei), 18 showroom-uri în București și în țară, spații comerciale (Metro Punct Piatra Neamț) și Praktiker din Târgu-Mureș, clădirea flotei de aeronave din Otopeni și 1.100 de hectare în spații intravilane în întreaga țară, conform inventarului Capital.

Participațiile grupului includ: 44% din Unicredit Țiriac Bank, 44% din Allianz Țiriac, 40% din Meteor și Universal, 25% din servicii de handling pe Aeroportul Internațional Henri Coandă și 15% din Metro România.