“Per ansamblu,imaginea sistemului bancar românesc este una bună, pe multe sectoare mai bună decât media UE. Totuşi, observăm că atunci când e bine se plantează seminţele riscului”, a declarat Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară la BNR, în cadrul unei conferinţe de profil organizată de Finmedia.
Chiar dacă avem o rată a creditelor neperformante de 3,71% ]n iunie 2021, faţă de media UE de 2,5%,chiar dacă profitabilitatea sistemului bancar a revenit pe verde, fiind de 13,03% la iunie (sensibil sub profitabilitatea economiei reale, dar peste media UE de 7,6% media UE), sistemul nostru bancar ascunde o serie de vulnerabilităţi.
Prima dintre acestea, enumerată de directorul BNR, este legată de posibilitatea ca în următoarele luni băncile să înceapă distribuirea dividendelor aferente profiturilor din anii trecuţi. „Solvabilitatea de 22,08% a sistemului bancar la iunie 2021,faţă de o medie de 17,1% în UE, se datorează în mare parte nedistribuirii dividendelor. Acum însă, şi BCE şi ABE recomandă să nu se mai blocheze distribuirea de dividende. La noi, această decizie va fi luată de Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială (CNSM)”, arată Florian Neagu.
Oficialul BNR arată că numai din distribuirea de dividende, solvabilitatea sistemului ar pierde două puncte procentuale. În plus, din 2022 va trebui refăcut nivelul provizioanelor, iar această operaţiune va mai scădea cu două puncte procentuale rata solvabilităţii.
„La riscul de credit se adaugă riscul de piaţă (expunerea băncilor pe titlurile de stat este cea mai mare din UE),iar creşterea dobânzilor poate aduce pierderi. Pierderile potenţiale sunt de până la 17,6% la nivelul agregat al portofoliului de active şi pasive. Am ajuns anul acesta ca ponderea titlurilor de stat deţinute de bănci să fie de 7% din PIB”, a declarat Florian Neagu. Menţionăm că ponderea totală a creditului privat în PIB este de 26,8% în 2021.
O creștere a ratelor de dobândă ar avea un impact negativ asupra poziției financiare a sectorului bancar autohton, o dată din reevaluarea instrumentelor cu venit fix (în principal, expuneri față de stat) şi a doua oară din diferenţialul dintre durata activelor și pasivelor senzitive la rata dobânzii.
Simularea unor șocuri standardizate asupra curbei randamentelor ar putea genera o pierdere potențială de până la 17,6% din fondurile proprii (la nivelul agregat al portofoliului de active și pasive senzitive la riscul de rata dobânzii al sectorului bancar)