Toader(MFE): Ne preocupă ritmul implementării proiectelor. Pregătim implementarea mai uşoară pentru următorul exerciţiu financiar

„Ceea ce ne preocupă este ritmul implementării, iar noi, la sfârşitul lunii august, am început o analiză a modului în care sistemul a propus implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene şi am pornit de la etapele unui proiect încercând să identificăm unde s-au produs cele mai mari blocaje, din ce motiv şi să încercăm să propunem câteva măsuri care, pe de o parte, să sprijine implementarea în aceşti ultimi 3 ani şi jumătate, dar mai mult să pregătim implementarea mai uşoară pentru următorul exerciţiu financiar. Ne preocupă, pentru că toate statele membre au mai trecut şi în 2014 printr-o perioadă de întârziere”, a spus ea, la conferinţa „Fondurile Europene”.

Potrivit acesteia, MFE doreşte ca, odată cu trecerea prin acest exerciţiu, să aibă şi o masă critică de proiecte care să poată fi finanţate din fondurile europene.

„Încercăm, trecând printr-un astfel de exerciţiu, să avem o masă critică de proiecte, proiecte pe care noi considerăm într-un procent covârşitor că le vom finanţa, riscând într-o anumită măsură şi preluând acest risc la bugetul de stat, pentru că altfel nu se poate, însă am vrut să ne asumăm acest risc pentru că ştim cât de greu este în primii ani să nu ai proiecte, să nu ai cheltuieli, beneficiarii să trăiască în această incertitudine şi până la urmă totul să se transfere către un început extrem de lent şi într-o lipsă de finanţare pentru un an sau chiar doi. În acest proces de raţionalizare, i-am spus noi, ne-am uitat şi ne-am reproşat câteva lucruri, nouă ca şi sistem”, a explicat Toader.

Un prim lucru care a creat disconfort la nivelul proiectelor finanţate din fonduri europene a fost forma extrem de detaliată în care s-au solicitat bugetele pentru acestea.

„Ştim că multe lucruri au creat disconfort şi poate unul dintre cele mai importante a fost forma în care s-au solicitat bugetele pentru proiectele finanţate din fondurile europene, nişte bugete extrem de detaliate, extrem de ‘la virgulă’, care, în mod evident, la depunerea proiectului sunt nişte estimări şi, pe ciclul de viaţă al proiectului, suferă nişte modificări. Toate acestea au creat o sarcină administrativă extrem de mare pentru beneficiari, pentru unii care nici nu au câştigat această competiţie pe fonduri şi atunci au depus un efort foarte mare şi poate şi cu costuri foarte mari, care nu am mai putut fi recuperate. Noi, acum, am propus o formă mult mai sistematizată de buget, puţin mai simplă. Rămâne să o discutăm şi cu partenerii noştri din Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare şi Plată şi cu Comisia Europeană. Deja primul dialog cu Comisia l-am avut şi am agreat nişte repere. Ne-am uitat la aceste lucruri foarte aproape de dumneavoastră”, a explicat secretarul de stat.

În plus, au fost analizate documentele care au fost cerute în special la proiectele de infrastructură, constatându-se că unele dintre acestea nu au fost de folos, dar au generat costuri pentru potenţialii beneficiari.

„De asemenea, ne-am uitat puţin mai ales la proiectele de infrastructură, inclusiv cele dedicate IMM-urilor, la documentele pe care le cerem încă de la momentul cererii de finanţare, unele dintre ele nefiindu-ne nici nouă utile, care presupun nişte costuri destul de mari pentru mediul de afaceri sau pentru orice IMM care nu are certitudinea că va intra la finanţare, dar care nici nu asigură o valoare adăugată foarte mare pentru evaluarea proiectului în sine – şi aici intră toate autorizaţiile, avizele, autorizaţiile de construire care au fost cerute pentru IMM-urile care doreau să-şi consolideze capacitatea de producţie, să construiască, să renoveze etc. Propunerea noastră în acest moment este ca aceasta fiind oricum o prevedere legală pe care oricine trebuie să o respecte este foarte important ca ea să existe la momentul rambursării, nu neapărat să o ştim dinainte, pentru că ea comportă nişte costuri, iar potenţialul beneficiar nu are o garanţie că va câştiga respectivul proiect, că va putea să îl implementeze sau că va avea resurse”, a adăugat Toader.

Potrivit oficialului MFE, tot acest proces de raţionalizare va fi supus consultării publice, iar termenul maxim de implementare a tuturor măsurilor identificate este sfârşitul anului 2020.

„Tot acest proces l-am făcut pe toate etapele unui proiect. Noi o să-l supunem şi consultării publice. La jumătatea lunii noiembrie vom avea un seminar cu principalii actori implicaţi pentru că vrem să ieşim cu acordul părţii publice faţă de aceste măsuri de raţionalizare, după care să le discutăm şi să vi le prezentăm şi dumneavoastră împreună cu un calendar. Termenul maxim de implementare a tuturor acestor măsuri – unele sunt pe termen scurt, altele sunt pe termen mediu, evident pentru că sunt câteva aspecte care necesită mai mult timp, este sfârşitul anului 2020, tocmai pentru că ne dorim să intrăm în următorul exerciţiu financiar cu un set de reguli mult mai clare şi mult mai folositoare”, a susţinut ea.