Tobias Matter, șeful Centrului de Inginerie Bosch din Cluj: Ceea ce dezvoltăm aici puteți găsi în majoritatea mașinilor aflate pe șosele

– Aveți trei zone în care activați în România. La Cluj-Napoca, la București și Sibiu. Este vreo diferență între ele?

– Aceasta, de la Cluj-Napoca, este principala locație a Centrului de Inginerie Bosch. La București și Sibiu am deschis recent. Avem zone de competență diferite în fiecare dintre aceste orașe. De exemplu, la București lucrăm mult în domeniul cloud-ului și am înțeles că putem găsi acolo mai ușor oamenii potriviți pentru asta. E important aici de menționat că, după pandemie, oamenii nu au mai fost dispuși să se mute pentru a își folosi competențele. Ca urmare, ne-am „mutat” noi după oameni. Dar în toate cele trei locații avem același spirit și aceleași condiții. Toți sunt parte a echipei Centrului de Inginerie Bosch.

E interesant că această schimbare a oamenilor în privința dorinței de a merge după locul de muncă sau, mai exact, de a nu mai fi dispuși să se mute, nu se observă doar în România. Și în Germania e la fel. Mulți gândesc că pot lucra la fel de bine și de acasă fără a mai merge la birou. Totuși noi ne încurajăm asociații să lucreze în echipe, chiar de la birou, pentru că inovațiile nu sunt rezultatul gândirii și muncii unei singure persoane. Dezvoltarea unei idei apare mai ales dacă vorbești cu cineva despre ea. E greu să evoluezi dacă nu ai cu cine să schimbi opinii. Bosch e o companie cu peste 400.000 de angajați în 150 de țări. Deci, dacă vrei și ești flexibil ai în cadrul grupului potențialul de a lucra acolo unde știi că te poți dezvolta.

– Aveți în plan un centru de date în România?

– În acest moment discutăm intens în cadrul companiei asta. Avem mulți parteneri cu care lucrăm și multă activitate în domeniul datelor, dar, pentru moment, nu avem în plan deținerea mai multor centre de date în diferite zone geografice. E vorba și despre constrângeri din domeniul legal și al securității datelor. În plus, avem deja conexiuni puternice între centrele din Europa și, pentru moment, nu vedem necesitatea deținerii unui centru de date local.

– Ce este atât de atractiv pentru companiile din domeniul IT la Cluj-Napoca? Sunt aici multe alte companii precum Bosch, NTT Data, Porsche Engineering, etc.

– Cluj este un hub IT. Mulți dintre prietenii mei, directori ai companiilor menționate, lucrează aici în domeniul software. Aici există și universitățile și start-up-urile potrivite, ceea ce creează o bază bună pentru dezvoltarea serviciilor IT. De aici reiese și diferența dintre locațiile noastre. La Sibiu, de exemplu, există mulți furnizori de grad 1 din industria auto și colaborarea cu aceștia e foarte sănătoasă și de ajutor în activitatea noastră de acolo. La București sunt multe companii din zona de software precum Oracle, SAP și acolo colaborăm cu ei. Cluj-Napoca în schimb e clar un hub IT. Nu foarte mare, dar, să-i spunem, familial. Aici cunoști pe toată lumea din domeniul tău. În asta constă frumusețea Clujului.

– Tocmai pentru că nu este un oraș mare, mai puteți găsi suficienți angajați aici la Cluj?

– Nu mi-a fost niciodată teamă de competiție în găsirea oamenilor potriviți. Am găsit întotdeauna oamenii de care am avut nevoie pentru a dezvolta ceea ce aveam nevoie. Oricum, în prezent, aici, la Cluj, căutăm mai degrabă să consolidăm ceea ce deja avem, să ne dezvoltăm competențele existente, decât să ne majorăm aria de activitate. În concluzie, încă găsim suficienți profesioniști cu care să colaborăm.

– Aveți parteneriate cu universitățile de aici. Angajați studenți după absolvire?

– Colaborăm atât cu universitățile din Cluj, cât și cu cele din București sau Sibiu. Dar nu angajăm pe nimeni cu contract ferm înainte de a finaliza cursurile. Deci nu veți găsi la noi asociați care nu au terminat facultatea și încă studiază. În opinia mea, și este una personală, studenților trebuie să li se dea timp să își încheie studiile, să obțină diploma dorită. E importantă acea „bucată de hârtie”. Dovedește că ai obținut ceva. Dar le oferim studenților posibilitatea de a colabora cu noi prin programe care se derulează în timpul verii, de exemplu. Unii continuă alături de noi, în cadrul unor proiecte la care colaborează câteva ore, pentru a rămâne în familia Bosch. Vă mai pot spune că în programele noastre de vară avem anual circa 2.500 de aplicanți, dintre care cu aproximativ 200 ajungem să colaborăm.

– Cum colaborați cu centrele Bosch din Budapesta și Sofia?

– Suntem parte a unui cluster care le include pe toate trei – Cluj, Budapesta și Sofia. Avem omologi la Budapesta și Sofia și lucrăm la proiecte comune. Acest cluster de inginerie este al doilea cel mai mare din cadrul Bosch.

– Ne puteți spune la ce lucrați în prezent?

– Avem competențe largi. De la hardware la software. Ați văzut la colegii mei acele unități de control pentru mașini (ECU) și evoluția lor în timp. Acesta este unul dintre lucrurile pe care le dezvoltăm aici. Și în zona de hard și în cea de soft. Vorbeați mai devreme de mașinile Volkswagen. În ele veți găsi unități ECU dezvoltate de noi. Nu vă pot spune, specific, în ce mașini găsiți produsele dezvoltate de noi pentru că avem niște restricții, dar le găsiți în majoritatea mașinilor aflate pe șosele și le veți găsi și în cele care încă nu au ajuns încă în producția de serie. Toate mașinile au ceva făcut de Bosch în ele. În privința mașinilor electrice sau hibride de exemplu, noi dezvoltăm soluții în cloud pentru controlul bateriilor. Astfel putem furniza clienților noștri date concrete pe care bateriile mașinilor ni le pun la dispoziție.

– Datele din interiorul mașinilor vă parvin de la producătorii lor și, după ce le stocați și analizați, trimiteți rezultatele tot către compania/marca respectivă?

– Da. Avem contracte cu anumiți producători, ei ne pun la dispoziție datele și tot lor le oferim rezultatele după ce le analizăm și interpretăm. În viitor, când tot mai mulți vor cumpăra mașini electrice, veți vedea că partea cea mai scumpă din ele este bateria. Culmea, tocmai despre asta datele dezvăluite de mașină sunt foarte puține, deși oamenii ar vrea să știe. Utilizatorul nu are nicio idee ce se întâmplă în compartimentul bateriilor și nici nu poate vedea înăuntru. Știe doar că funcționează și cât de încărcate sunt. Dar nu poate ști dacă toate celulele funcționează în parametri, dacă încărcarea se desfășoară corect sau dacă a scăzut durata de viață din anumite cauze. Acesta este un domeniu la care lucrăm cu clienții noștri, companii producătoare de mașini. Vrem să aflăm și să le explicăm și lor ce parametri afectează, de exemplu, durata de viață a bateriilor.

În domeniul bateriilor, unul relativ nou în industria auto, sunt încă multe lucruri care evoluează rapid. Sunt multe schimbări și foarte multe detalii care trebuie interpretate și înțelese. Noi ne folosim de AI (inteligența artificială) pentru a le oferi clienților noștri răspunsuri cât mai exacte și rapide.

– Ați menționat literele AI care au o rezonanță aparte. Credeți că inteligența artificială ne va lăsa fără locuri de muncă în viitor?

– N-aș spune asta. Nu știu cum va afecta inteligența artificială fiecare industrie în parte. Eu consider că AI ne dă oportunitatea de a ne dezvolta eliminând munca repetitivă și de durată. În cazul codării, de exemplu, e de preferat să înțelegi un cod decât să stai să îl scrii. AI va avea un impact mare asupra eficienței. Noi nu vom disponibiliza oameni din cauza AI, ci le vom aloca alte roluri. Poate nu vom mai crește personalul atât de mult ca în ultimii ani, dar oamenii vor rămâne aici.

– Câți angajați aveți acum la Centrul de Inginerie?

– În total, la Cluj, București și Sibiu sunt 1.700 de asociați. Doar anul trecut am angajat vreo 200 – 300. Ce vom face anul ăsta nu vă pot spune încă, pentru că întreaga industrie trece prin schimbări, există programe de eficientizare, sunt regândite departamente, etc. Bosch trebuie să facă schimbări pentru a putea ține pasul cu clienții săi care fac și ei schimbări. Aș spune că acum e momentul consolidării, al orientării către zonele în care avem experiența potrivită.

Așa cum ați aflat deja de la Economica.net, oficialii Bosch au inaugurat pe 23 aprilie o a doua clădire dedicată Centrului de Inginerie de la Cluj-Napoca.

Începută în 2017, investiția în Centrul de Inginerie de la Cluj-Napoca, s-a derulat în două etape. După o primă clădire, funcțională din 2020, cea de-a doua, inaugurată pe 23 aprilie, este rezultatul unei investiții de 21,2 milioane de euro, sumă din care 5,4 milioane de euro au fost ajutor de stat. În total, acest laborator de idei din centrul României a costat aproximativ 50 de milioane de euro.

Noua clădire, a cărei construcție a început în martie 2021, are o suprafață construită de aproximativ 10.000 de metri pătrați, împărțiți pe zece etaje și este conectată de sediul existent prin două pasarele.

Citește și:
– Bosch a finalizat investiția de 21,2 milioane de euro în extinderea Centrului de Inginerie de la Cluj-Napoca
– Bosch estimează pentru 2024 o majorare a vânzărilor cu 5% – 7%, însă fără o creștere a marjei de profit