Topul celor mai îndatorate oraşe din România

Din punct de vedere al investiţiilor, Slobozia a ajuns un oraş închis. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice remise ECONOMICA.NET, gradul de îndatorare al Primăriei Slobozia a ajuns la 27,51%, foarte aproape de pragul de 30%, de la care unităţile administrativ-teritoriale nu se mai pot îndatora. Aceasta în contextul în care, potrivit Legii privind finanţele publice locale, „unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit” . La finele anului trecut, cel mai mare oraş din Ialomiţa avea un sold al datoriei publice locale directe de 45,4 milioane de lei. Ultima scadenţă finală este în noiembrie 2013.

Cu un grad de îndatorare similar cu cel din Slobozia se confruntă şi Primăria din Baia Mare. Cu 26,77% grad de îndatorare, cel mai mare oraş din Maramureş este al doilea cel mai îndatorat municipiu din România, iar data scadentă finală este de abia în mai 2023. De asemenea, soldul datoriei publice locale era, la finele anului trecut, de aproximativ 49 de milioane de lei.

Pe locul trei în clasamentul oraşelor reşedinţă de judeţ în funcţie de gradul de îndatorare se situează Piatra Neamţ. Cu o scadenţă finală în 2027, municipalitatea din judeţul Neamţ are un grad de îndatorare ce se ridică la 24,6% şi un sold al datoriei publice în valoare de 234,85 milioane de lei.

Urmează Slatina, cu un grad de îndatorare de 23,97% şi un sold al datoriei de 99,15 milioane de lei şi Deva cu un grad de îndatorare de 22,71% şi un sold de 90,44 milioane de lei.

VEZI AICI TABELUL COMPLET CU DATORIILE ORAŞELOR

Există însă şi municipii reşedinţă de judeţ care nu aveau la finele anului trecut nicio datorie. Este vorba de Constanţa, Brăila şi Miercurea Ciuc.

În ceea ce priveşte cele şase sectoare ale Municipiului Bucureşti, cele mai mari datorii le-a adunat primarul Marian Vanghelie, Primăria sectorului 5 având un grad de îndatorare de 20,7%. Data ultimei scadenţe finale este în februarie 2033. Per total, soldul datoriei pubice în cazul Primăriei sectorului 5 este de 678,86 milioane de lei. Cu un grad de îndatorare de 13,05%, al doilea cel mai îndatorat sector al Capitalei este sectorul 3. Aici gradul de îndatorare era, la finele anului trecut, de 13,05%, iar soldul datoriei publice locale de 177,85 de milioane de lei. La sectorul 2, gradul de îndatorare este de 10,51%, iar soldul datoriei de 431,83 milioane de lei, în vreme ce în cazul sectorului 4, gradul de îndatorare ajunge la 9,45%, iar soldul datoriei se cifrează la 297,16 milioane de lei. Cel mai puţin îndatorată, este Primăria sectorului 6, unde gradul de îndatorare este de numai 6,9%, iar soldul datoriei de 469,93 milioane de lei.

Menţionăm că gradul de îndatorare pentru anul 2011 a fost determinat la momentul analizării ultimei solicitări către Comisia de autorizare a împrumuturilor locale (CAÎL) pentru contractarea sau garantarea unei finanţări rambursabile de către municipiul respectiv. Aceasta în condiţiile în care municipiile pot contracta sau garanta finanţări rambursabile numai cu avizul prealabil al acestei Comisii.

Gradul de îndatorare este calculat ca pondere a serviciului anual al datoriei publice (rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri), aferent atât finanţărilor rambursabile aflate în derulare, cât şi celei pentru care se solicită autorizare, în totalul veniturilor proprii ale respectivului buget local, pe perioada derulării finanţării rambursabile pentru care se solicită autorizarea.

Situaţia soldului datoriei publice locale directe la finele lui 2011 a fost întocmită pe baza datelor raportate Ministerului Finanţelor Publice de către autorităţile administraţiei publice locale privind derularea finanţărilor rambursabile interne şi externe (credite bancare, emisiuni de obligaţiuni municipale, contracte de credit furnizor şi de leasing financiar) contractate direct de fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, precum şi de Municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia.

Menţionăm că echivalentul în lei al finanţărilor rambursabile exprimate în euro şi dolari s-a calculat pe baza cursurilor de schimb, valabile în 31.12.2011 (4,3197 lei/euro şi 3,3393 lei/dolar SUA).