Top latifundiari pe terenul statului. Paul Florin Stănescu, naşul lui Dragnea junior, are a treia cea mai mare exploataţie agricolă

Terenul de peste 57.700 de hectare din Insula Mare a Brăilei controlat iniţial de omul de afaceri Culiţă Tărâţă, preluat ulterior de Constantin Duluţe şi, în 2018, de către fondul de investiţii Al Dahra Holding din Emiratele Arabe, rămâne cea mai mare exploataţie agricolă dn România pe teren arabil concesionat de la stat, prin Agenţia Domeniilor Statului, arată ultimul clasament realizat de Agenţie la cererea ECONOMICA.NET.

Urmează, ca şi în anii trecuţi, grupul de firme Maria, deţinut de mai mulţi cetăţeni libanezi, printre care şi Jihad El Khalil. Prin firmele Maria Trading SRL şi SC Agro Chirnogi SA, grupul exploatează 21.151 de hectare de la ADS, suprafaţă similară cu cea din 2016, spre exemplu.

Din datele ADS, al treilea cel mai mare latifundiar pe terenul statului este omul de afaceri Paul Florin Stănescu, naşul de cununie al lui Valentin Dragnea, fiul liderului PSD Liviu Dragnea. Acesta controlează indirect prin intermediul a două societăţi comerciale o suprafaţă de 14.451 hectare de teren arabil. Este vorba despre A&S Internaţional 2000 SRL, cu sediul în Bucureşti şi coduri CAEN pentru cultivarea cerealelor şi comerţ şi are drept acţionar, potrivit termene.ro, pe Roşu Alexandra Cristina, iar ca administrator pe Stănescu Paul Florin. Din acelaşi grup de firme mai face parte şi societatea Agroholding Borcea care are ca acţionari cu 98% dintre acţiuni pe Matei Roşu, iar restul societatea A&S International 2000 SRL, dar şi Agrozootehnica Pietroiu care, potrivit termene.ro, este deţinută de Stănescu Doina Mariana şi Stănescu Maria. Toate cele trei companii au sediul social la aceeaşi adresă din Bucureşti, respectiv Calea Giuleşti nr 333.

Urmează grupul Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, prin societăţile Intercereal SA şi Interagro SA. Acestea exploatează împreună aproximativ 14.500 de hectare de teren arabil concesionat de la ADS.

Pe poziţia a patra este Dorna Agri SA a omului de afaceri Jean Valvis, care a luat în concesiune aproximativ 8.300 de hectare de teren, iar pe locul cinci – Agrogal SA cu peste 5.700 de hectare. Agrogal este deţinută de omul de afaceri italian Glandi Giovanni.

Un alt cetăţean străin, din Spania, respectiv Luis Lopez Rico, controlează a şasea cea mai mare exploataţie pe terenul statului, de peste 5.700 de hectare prin sociatatea Agronova SRL. Totodată, Padova Agriculture este controlată, din datele termene.ro, de către societatea Palma SRL cu sediul în Italia şi de Roncato Giovanni E Figli SAS.

Un nou intrat în topul celor mai mari exploataţii de teren luate în arendă de la stat este Agrofam Holding SRL, una dintre societăţile omului de afaceri Ştefan Poienaru. Din datele termene.ro, societatea, care a raportat în 2017 pierderi de aproximativ 513.000 de lei la un rulaj net de 14,7 milioane de lei, este în insolvenţă.

Nu în ultimul rând, unul dintre bogații lumii, contele austriac Andreas von Bardeau, deţine prin societatea Bardeau Holding Romania peste 3.900 de hectare concesionate de la stat, în timp ce Agro Seed Muntenia, controlată de oamenii de afaceri Lazăr Mihai, Mihai Alfred, Mihai Ion, exploatează peste 2.600 de hecatre. Compania este apropiată grupului Grivco al omului de afaceri Dan Voiculescu.

Ce redevenţe se plătesc statului

Luând drept exemplu Agricost SRL, societatea cu cea mai mare suprafaţă de teren concesionată de la ADS, redevenţa pentru cele peste 57.720 de hectare a fost în 2018 de aproximativ 30.677.770 de lei, adică aproximativ 530 de lei pe hectar. Pentru 2019, compania a achitat deja redevenţa aferentă primei tranşe, respectiv 3,1 milioane de lei, urmînd să mai achite în lunile aprilie, iulie şi octombrie.

„Conform clauzelor din contractul de concesiune metoda atribuirii directe nr 9/03.08.2012 redevenţa datorată de partenerul contractual este de 606 kg grâu-ha-an pentru terenul agricol, 25 de kg de grâu/hectar/an pentru terenul neagricol şi 720 de euro pe an pentru terenul neagricol categoria curţi construcţii. Echivalenţa în lei se stabileşte în patru tranşe trimestriale (10%, 10%, 25%, 55%), calculate în funcţie de cotaţia grâului la Bursa Internaţională de Mărfuri de la Londra şi de cursul leu-euro afişat de BNR în 15 ianuarie, aprilie etc)”, au explicat pentru ECONOMICA.NET oficialii ADS.

Menţionăm că suprafeţele de mai sus se referă doar la cele exploatate în baza unui contract de arendă sau concesiune cu ADS. În cele mai multe cazuri, companiile respective exploatează suprafeţe mai mari, parte aflate în proprietate, parte arendate de la alte persoane fizice sau juridice.