Topul băncilor în funcţie de taxa pe active. Primele şase plătesc circa 100 de milioane de euro pentru 2019. Clasamentul după profit se schimbă

Conform declaraţiilor bancherilor şi a sumelor bugetate de aceştia pentru 2019, cea mai mare taxă pe active o va plăti Banca Transilvania, 136 milioane de lei (circa 28 milioane de euro) şi circa 20 de milioane de euro, după cum reiese din raportul făcut public de grupul austriac cu ocazia prezentării rezultatelor BCR în primul trimestru din 2019.

BRD ar urma să achite cel târziu în august 2019 (pe baza valorilor la 30 iunie 2019) circa 79 milioane lei (16 milioane de euro), reprezentând taxa pe activele bancare impusă de Guvern. La rândul său, Ralph Hammers, CEO al grupului ING, a estimat această taxă în jur de 11 milioane de euro, până la 12 milioane de euro pe an. Raiffeisen Bank a transmis la cererea ECONOMICA.NET o estimare a acestei taxe la 10-20 milioane de euro, probabil mai aproape de baza inferioară, în funcţie de creşterea creditării.

În acest context, cea mai mare taxă pe activele bancare o va plăti Banca Transilvania, urmată de BCR, BRD, Unicredit şi Raifeisen Bank. În eşalonul doi ca nivel al taxei urmează ING Bank şi probabil CEC Bank şi Alpha Bank, în funcţie de nivelul total al activelor pe care acestea le vor deţine la data de 30 iunie 2019. Per total, primele şase bănci din sistem ar trebui să achite o taxă de circa 100 de milioane de euro.

Cele mai mari rate de creştere a profitului şi scăderile de profit de la un an la altul

Ceea ce se remarcă din rezultatele financiare ale celor mai mari bănci din România la finele primului trimestru din 2019 este faptul că acestea au început uşor reaşezarea în contabilitate a activelor şi profiturilor. Astfel, chiar dacă per total avem profit, rata de creştere a acestuia nu se compară cu cea din anii trecuţi, iar la unele bănci s-a înregistrat chiar o uşoară scădere a profiturilor.

Astfel, profitul net al primelor şase bănci din sistem a fost în primul trimestru din 2019 de 1,55 miliarde lei, comparativ cu 1,4 miliarde de lei în 2018. Raiffeisen şi BRD au raportat scăderi ale profitului net în trimestrul I 2019 faţă de nivelul profitului din 2018, în timp ce ING Bank a raportat doar o creştere modestă. Cea mai mare rată de creştere a profitului a fost înregistrată de Unicredit.

Astfel, profitul BRD a fost de 289 de milioane de lei, în scădere cu 26% faţă de nivelul din trimestrul 1 2018 când acest indicator a fost de 414 milioane de lei. O altă scădere a fost înregistrată de Raiffeisen Bank, de la 212 milioane de lei în T1 2018, la 178 milioane de lei în T 1 2019.

În cazul ING Bank nu avem scădere a profitului net în T1, dar creşterea a fost de doar 4 milioane de euro, de la 193 de milioane la 197 de milioane, în aceleaşi perioade comparabile. Tot un plus modest a fost înregistrat şi de BCR, de 6%, de la 252 milioane de lei la 267 de milioane de lei.

Cea mai mare creştere a profitului a fost înregistrată de Unicredit Bank, de la 134 de milioane de lei în T1 anul trecut la 189 milioane de euro anul acesta. O altă creştere important a profitului a fost raportată de Banca Transilvania, de la 388 milioane de lei la 436 milioane de lei, datorat în bună parte şi încheierii operaţiunilor de preluare a Bancpost. După cum se observă, 2019 nu va mai fi atât de profitabil pentru bănci ca 2018.

Scăderi de active şi topul celor mai mari profituri în bănci

Astfel, topul băncilor care au obţinut cele mai mari profituri se schimbă în trimestrul I 2019 faţă de 2018. Astfel, cel mai mare profit a fost înregistrat de Banca Transilvania, cu 436 milioane de lei, urmată de BRD cu 289 de milioane de lei şi foarte aproape de BCR, cu 267 milioane de lei. Pe locul patru în funcţie de valoarea profitului obţinut este ING Bank, cu 197 de milioane de lei, urmată de Unicredit cu 189 de milioane de lei şi Raiffeisaen Bank, cu 178 milioane de lei.

De asemenea, BCR a raportat şi o scădere a actrivelor, de la 71,53 miliarde lei la sfârşitul anului 2019 la 70,08 miliarde lei la sfârşitul trimestrului I din 2019. La celelalte bănci, nivelul activelor totale fie nu a fost comunicat, fie este într-o creştere foarte uşoară. Singurele creşteri pe care le putem evidenţia sunt cele ale totalului activelor nete ale Băncii Transilvania, care au crescut cu 1,77 miliarde de lei în trei luni, ca urmare a preluării Bancpost, şi cele ale BRD, cu 268 de milioane de lei.

Taxa pe activele financiare este de 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% și de 0,4% pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%. Cele mai multe active sunt concentrate la băncile cu o cotă de piață de peste 1%, astfel că rata de impozitare va fi în jurul a 0,37-0,38% pe an. Taxa pe activele bancare nu va fi mai mare decât profitul băncii respective, iar băncile cu pierderi nu plătesc taxă.