Topul celor mai mari câştiguri ale anului la Bursă. Cât ai fi câştigat pe pariurile de la sfârşitul lui 2013

O companie din Sibiu şi-a dublat valoarea în prima jumătate a anului 2014, potrivit Topului ECONOMICA.NET, al celor mai mari câştiguri de la Bursa din Bucureşti (BVB). Cei ce au pariat, la sfârşitul anului trecut, pe acţiunile altor patru companii, ar obţine acum câştiguri de 10 ori mai mari decât dobânda anuală la depozitele bancare. În anumite condiţii.
Adrian N. Ionescu - joi, 10 iul. 2014, 21:14
Topul celor mai mari câştiguri ale anului la Bursă. Cât ai fi câştigat pe pariurile de la sfârşitul lui 2013

24 de acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) îi recompensează, în prezent, cu randamente brute de două ori mai mari decât rata anuală a dobânzii la depozitele bancare, pe cei ce au riscat să investească în ele la sfârşitul anului trecut.

În decembrie 2013 băncile promiteau o rată de dobândă medie brută  de 3,92% pe an, iar în mai 2014 de 3,25%, potrivit BNR.

În cele mai multe dintre cazuri, însă, riscurile au fost mari.

Dintre cele 23 de acţiuni care au crescut cu cel puţin 8% în prima jumătate a acestui an, doar două, Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) sunt acţiuni la care riscurile sunt minime. Adică: acţiunile sunt lichide, se pot cumpăra şi vinde uşor la preţul dorit sau la nevoie, sunt ale unor companii mari, cu situaţii financiare robuste şi cu performanţe deja remarcabile, sau cu şanse mari de a le obţine.  

Non vedetele

Condiţiile de mai sus nu sunt îndeplinite de acţiunile campioanei din Topul celor mai mari câştiguri de la Bursă realizat de  ECONOMICA.NET (anexat), cele ale producătorului de transformatoare Retrasib Sibiu (RTRA) şi nici despre Electroputere Craiova (EPT), plasată pe locul 3.

Achiziţia de acţiuni RTRA aproape că a dublat, până acum, banii celor care au avut curajul să parieze pe ele, în 30 decembrie, dar cu preţul unor riscuri pe măsură.

Randamentul de 97%, înregistrat de RTRA la BVB în 8 iulie, a fost în bună măsură conjuctural şi nu datorat unei evoluţii extraordinar de bune a companiei. Este aşteptată o ofertă de preluare din partea unui acţionar important, care va fi obligat prin lege să cumpere toate acţiunile din piaţă, dacă va lua pachetul acţionarului principal. Şi dacă vânzătorilor le va conveni preţul.

Altfel, acţiunile RTRA nu depăşesc statutul de chilipir. Nu sunt lichide, nu se găsesc uşor de cumpărat şi sunt greu de vândut. În ultimele 52 de săptămâni nu s-au făcut tranzacţii cu RTRA decât de 5,7 milioane de lei.

Pe companiile realmente lichide la BVB se rulează sute de milioane de lei anual: 167 de milioane de lei la TEL,  sau 755 de milioane de lei la TGN.

Vedete teoretice

În schimb, nu este prea lichidă nici acţiunea Impact Bucureşti (IMP), care a înregistrat, ca şi RTRA, un randament neobişnuit de mare, al doilea cel mai mare din Topul ECONOMICA.NET: 80%.

În ciuda statutului de vedetă pe care l-a avut înaintea crizei, şi a eforturilor noului acţionar principal (Gheorghe Iaciu) de a o relansa, IMP este o acţiune foarte riscantă.

IMP nu mai oferă demult o lichiditate confortabilă investitorilor: doar 27 de milioane de lei în ultimele 52 de săptămâni, spre deosebire de valoarea de 10 ori mai mare a tranzacţiilor din 2007, anul de glorie al pieţei.

Atunci ca şi acum, IMP lupta cu o concurenţă acerbă, dar era, de bine de rău, singurul dezvoltator imobiliar de la cota BVB.

Acum IMP creşte datorită ofertei de de acţiuni noi emise pentru majorarea de capital social cu 80 de milioane de lei, ca şi, în general a prezenţei constante la cumpărare a principalului acţionar Ghoerghe Iaciu. Iaciu nu a reuşit să preia compania prin ofertă publică anul trecut.  Ghoerghe Iaciu are, oficial, 44% din acţiunile IMP.

Din diferite motive, acţiunea transportatorului de ţiţei şi produse petroliere prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) nu este pe atât de atractivă pe cât ar trebui să fie, teoretic. COTE are un randament de 8,2%, dublu faţă de dobânda bancară.

COTE a strâns tranzacţii de doar 2,1 milioane de lei în ultimele 52 de săptămâni, Explicabil, din punctul de vedere al proporţiei de acţiuni în circulaţie liberă (free float): doar 11% din total.  

Căutând în Topul ECONOMICA.NET, mai găsim şi alte acţiuni care, teoretic, ar trebui să fie vedete la BVB. Totuşi, multe nu datorează randamentele lor cu două cifre decât unor situaţii conjuncturale sau faptului că preţul este uşor de manevrat prin tranzacţii cu volume mici de acţiuni (lichiditate mică).

Ar mai trebui totuşi remarcate cîteva titluri:

Romcarbon Buzău (ROCE, +46%, locul 4 în Topul ECONOMICA.NET) are rezultate bune şi ar trebui să fie foarte lichidă. Are un „free float” mare, de 32%, dar acţiunea nu este lichidă, căci multe acţiuni mai sunt încă la (foştii) salariaţi, care nu renunţă uşor la ele.

Multe acţiuni în circulaţie liberă („free float” mare) are şi Şantierul Naval Orşova (SNO, +25%, locul 10), singurul accesibil la BVB, dar compania este pe pierdere. În plus, administrarea de către cele trei societăţi de investiţii financiare (SIF-uri), care au restul acţiunilor, nu a adus companiei prea mulţi clienţi şi nici cine ştie ce finanţare.

Compa Sibiu (CMP, +14%, locul 14) este unul dintre cele câteva miracole de la BVB, în care asociaţia salariaţilor nu a distrus compania sub conducerea directorilor, ci dimpotrivă. CMP are rezultate, dar nu dă dividende şi din cele 45% acţiuni în circulaţie liberă teoretică, o mare parte este de asemeni tezaurizată la salariaţi.

CALIPSO  Oradea (CAOR) sau Rompetrol Well Services (PTR) exercită fiecare atracţia sa specifică, dar din nou, constituie pariuri riscante din cauza lichidităţii.

Mult mai riscante sunt titlurile care, ca Electroputere Craiova (EPT, +65%, locul 3), au înşelat toate aşteptările şi nici acţiuni în circulaţie liberă nu au.   

Vedetele

Acţiunile Transelectrica (TEL) şi cele ale Transgaz (TGN) sunt singurele care nu au dezamăgit în prima jumătate din 2014.

Acţiunile TEL s-au apreciat cu peste 39% până în 8 iulie, iar TGN)cu 11,2%. TEL este pe locul 5, iar TGN tocmai pe 18 în  Topul celor mai mari câştiguri ale anului la Bursă, realizat de ECONOMICA.NET.

Celelalte vedete veritabile ale BVB au dezamăgit, poate cu excepţia Băncii Transilvania (TLV, + 5,5%, locul 27), a cărei clasare mediocră se datorează, de fapt unei veşti bune. Acţionarii şi-au dublat deţinerea în urma distribuţiei gratuite de titluri. Ca urmare volumul teoretic de ofertă de pe piaţă s-a dublat şi preţul mărfii are de suferit.

În schimb,  au dezamăgit Fondul Proprietatea (FP, +2,2%, locul 32), BRD (BRD, +2,2%, 33), OMV Petrom (SNP, +0,9%, 39), Romgaz (SNG, +0,1%, 40), Bursa de Valori Bucureşti însăşi (BVB, -7,7%, 54) şi SIF-urile, care au înregistrat contra-performanţe între -7,6%, SIF Muntenia (SIF4, locul 53) şi -55%,  SIF Transilvania (SIF3, locul 69).

Între acestea se strecoară şi cea mai mare dezamăgire a pieţei, Nuclearelectrica (SNN, – 27%, 67), o dezamăgire produsă, de fapt, de Guvernul României, care a „lovit mişeleşte” titlurile SNN cu „taxa pe stâlp” imediat după încheierea ofertei publice iniţiale (IPO).

Te-ar mai putea interesa și
După anunțul victoriei lui Călin Georgescu în Turul I al prezidențialelor, BVB a trecut pe roșu
După anunțul victoriei lui Călin Georgescu în Turul I al prezidențialelor, BVB a trecut pe roșu
După ce andidatul independent Călin Georgescu a obţinut 22,38% din voturi și a câștigat primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, Bursa de la București s-a înroșit, toți......
UPDATED Lasconi a trecut în fața lui Ciolacu pe poziția a doua în bătălia pentru turul 2. Avansul crește
UPDATED Lasconi a trecut în fața lui Ciolacu pe poziția a doua în bătălia pentru turul 2. Avansul crește
Elena Lasconi a trecut pe poziția a doua în clasamentul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România
Presa internațională pare șocată de victoria din turul I a lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale
Presa internațională pare șocată de victoria din turul I a lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale
Cum vede presa internațională victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în fața rivalilor săi.
Dragoș Anastasiu: Privatul nu este egalul statului, nici măcar privații nu sunt egali între ei
Dragoș Anastasiu: Privatul nu este egalul statului, nici măcar privații nu sunt egali între ei
Privatul nu este egalul Statului, susține Dragoș Anastasiu, președintele Rethink, un think tank dedicat transformării ...