Este al doilea cel mai bun segment pentru investiţii, după birouri. Cine are 50 de milioane de euro ar putea să-şi îndrepte liniştit sacii de bani către sectorul spaţiilor logistice şi industriale. Datoritărandamentelor investiţionale, acest sector se plasează pe locul doi, după birouri, dar înaintea retailului.
Cinci dezvoltatori controlează jumătate din spaţiile logistice construite în România. Din stocul total de 1,9 milioane de metri pătraţi, cea mai mare suprafaţă se află în portofoliul celor de la CTP.
Compania CTP, care cumpărase zeci de hectare de teren pentru spaţii logistice înainte de criză, a fost cel mai activ dezvoltator anul acesta. Dar nu la ritmul de construcţie, ci la ritmul de achiziţii. CTP a cumpărat în circa şase luni patru parcuri logistice şi poartă discuţii pentru achiziţia a celui de-al cincilea.
Mercury Logistic Parc, parcul Cefin de la Arad, Deva Logistic Center , ProLogis Park sunt proprietăţi care au intrat sub umbrela CTPark, la care se va adăuga şi Bucharest West, deţinut de Portland Trust, şi pentru care CTP poartă discuţii de achiziţie. Astfel, CTP a ajuns la un portofoliu de spaţii logistice de 342.000 de mp închiriabili.
Locul doi în clasament este ocupat de cehii de la P3, companie susţinută de către două dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume: TPG Real Estate şi Ivanhoe Cambridge. Şi ei au ajuns direct în clasament prin achiziţia parcului Europolis de la CA Immo. Compania P3 era prezentă în România, însă fără nicio proprietate în portofoliu. Astfel, cel mai mare parc logistic din România, cu o suprafaţă închiriabilă de 215.000 mp, redenumit P3 Bucharest Park, a intrat sub umbrela celor de la P3, într-o tranzacţie estimată la 120 de milioane de euro.
Adiacent acestei proprietăţi, P3 mai deţine şi 40 de hectare de teren ce ar permite dezvoltarea a peste 160.000 mp de spații logistice suplimentare. Dezvoltatorul a anunţat recent că începe construcţia speculativă a unui depozit de 28.000 mp pe un teren de şase hectare, care are ca termen de finalizare luna aprilie 2016.
Pe locul trei se află belgienii de la Alinso, care deţin alături de omul de afaceri Petrică Uşurelu parcul WestPark din comuna Ariceştii Rahtivani, din apropiere de Ploieşti. Suprafaţa închiriabilă a parcului este de 207.000 mp.
Locul patru este adjudecat de australienii de la Australienii de la Cromwell, nou-intraţi pe piaţă, după finalizarea achiziţiei Valad Europe de la Blackstone, pentru suma de 145 milioane de euro, cu proprietăţi inclusiv în România. Suprafaţa totală deţinută este de 116.000 mp.
Cu spaţii industriale de peste 81.000 mp, compania Globalworth, controlată de omul de afaceri Ioannis Papalekas, ocupă locul cinci, dar are semnate pre-contracte cu Valeo şi Continental, chiriaşii de bază din proiectul TAP de la Timişoara, pentru care urmează să construiască spaţii necesare extinderii. La finalizare, proiectul TAP va avea o suprafaţă totală de circa 124.000 mp.
Cine atacă topul marilor proprietari de spaţii logistice
Un alt mare jucător a intrat pe piaţa românească. Immofinanz a anunţat pe 2 noiembrie vânzarea portofoliului de spaţii logistice, inclusiv cele din România, pentru suma de 536 de milioane de euro. Suprafaţa închiriabilă a portofoliului este de circa 1 milion de mp.
„În principal, în condiţiile actuale, orice potenţial jucător intră pe piaţă prin achiţia unui portofoliu de spaţii existente sau prin achiziţia unui proiect greenfield, dar cu un grad ridicat de pre-închiriere/BTS. Şansele ca un nou jucător să intre pe piaţă fără vreo opţiune din cele enumerate mai sus, sunt destul de scăzute”, a mai declarat pentru ECONOMICA.NET Cristina Pop.
În România, Logicor intră în posesia a trei proiecte logistice o suprafaţă închiriabilă de peste 52.000 de mp şi atacă o poziţie în top 5 proprietari de spaţii de birouri. Immofinanz a început în vara acestui an construcţia la depozite cu o suprafaţă închiriabilă de 40.000 mp, din totalul de 140.000 de mp, în parcul LOG.IQ de la Mogoşoaia.
Cum se vede 2016
Trendul ascendent ai indicatorilor financiari s-a văzut în economie. Creditele s-au ieftinit, consumul a crescut, salariile au crescut, se construiesc din ce în ce mai multe proiecte rezidenţiale şi turnuri de birouri.
„Previziunile economiștilor arată că aceste trenduri se vor menține și chiar că ritmul de creștere se va accelera în 2016. În aceste condiții, în lipsa unor evenimente neprevăzute, nu vedem motive pentru care activitatea pe segmentul logistic și industrial să fie mai slabă anul viitor față de anul trecut sau fața de acest an. Dimpotrivă, credem că vom asista la creșteri ale cererii, cât și a ofertei. Cererea va veni din partea companiilor de producție, dar și a celor de retail sau logistică, cele mai active și în ultimii doi ani. Dezvoltarea comerțului online va determina cu siguranţă o creștere a cererii pentru spații logistice”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Cristina Pop, directorul departamentului industrial din cadrul agenţiei de consultanţă imobiliară JJL.
Cererea creşte, iar potenţial există. Deşi unii dezvoltatori sunt prudenţi şi au construit spaţii build-to-suit, având asigurat deja un chiriaş, unde perioada contractuală variază între şapte şi zece ani, doar câţiva se aventurează în construcţia de spaţii logistice. Este cazul celor de la Immofinanz, care în vară au demarat lucrările de construcţie la prima fază din LOG.IQ de la Mogoşoaia, şi care a semnat deja pre-contracte pentru aproape 30% din suprafaţă. Tot spre construcţii speculative s-au îndreptat şi cei de la P3. Totuşi, ca linie generală, dezvoltatorii sunt prudenţi.
Cu toate acestea, piaţa spaţiilor logistice şi industriale din România se află cu mult în urma celei din Polonia şi din Republica Cehă.
„Suprafața tranzacționată anual în Polonia şi Cehia este mai mult decât dublă față de cea din România. Distanța dintre România și aceste piețe ar fi putut fi mai mică dacă duceam la bun sfârșit proiectele de infrastructură anunțate, exista o stabilitate politică şi o creştere economică sustenabilă, cât şi un sistem fiscal eficient şi atractiv, aspecte care corelate cu avantajele competitive, cu forța de muncă calificată și mai ieftină, cu poziția geografică, dimensiunea pieței, accesul la Marea Neagră, ne-a fi clasat la un nivel similar cu Polonia si Cehia”, mai spune Cristina Pop.