Topul celor mai periculoase străzi din Bucureşti: 36 de accidente, cu 46 de victime, într-un singur an

Aproape 500 de accidente rutiere grave s-au produs, în 2016, în Bucureşti, peste 400 de oameni au fost răniţi, iar 66 şi-au pierdut viaţa. Patru dintre cele mai periculoase şase intersecţii se află în centrul Bucureştiului, în aceste zone producându-se aproximativ 10% din accidentele grave.
Economica.net - joi, 17 aug. 2017, 06:47
Topul celor mai periculoase străzi din Bucureşti: 36 de accidente, cu 46 de victime, într-un singur an

Poliţia Rutieră a întocmit o listă cu cele mai periculoase intersecţii şi străzi din Bucureşti, în funcţie de numărul accidentelor rutiere care s-au produs în aceste zone şi a gravităţii acestora.

Astfel, cea mai periculoasă intersecţie este cea a bulevardului Barbu Văcărescu cu şoseaua Fabrica de Glucoză, unde au avut loc anul trecut cinci accidente rutiere grave, soldate cu rănirea a opt persoane. Principala cauză, arată bilanţul poliţiştilor, a fost neacordarea de prioritate autoturismelor care aveau drept de trecere. Mai exact, şoferii ori au trecut pe culoarea roşie a semaforului, ori nu au cedat trecerea maşinilor care veneau din sens opus în momentul în care au efectuat viraj la stânga.

Pe locul doi în clasamentul zonelor negre de pe harta rutieră a Capitalei este o mică intersecţie din Sectorul 2, între strada Mihai Eminescu şi strada Toamnei, unde în 2016 s-au produs opt accidente rutiere ce au dus la rănirea a nouă persoane. Şi în acest caz poliţia a stabilit că principala cauză de producere a accidentelor a fost reprezentată de neacordarea de prioritate vehiculelor care aveau drept de trecere. Şoferii care trec prin acea zonă sunt însă de altă părere.

„De vină este semnalizarea. Pe strada Toamnei, indiferent din ce direcţie vii, semnul de «cedează trecerea» este obturat fie de un stâlp, fie de un semn cu «parcarea interzisă». Dacă circuli cu 50 de kilometri pe oră, vezi triunghiul în ultimul moment şi e imposibil să opreşti la timp. Prima dată când am trecut pe aici şi eu era să fac accident, am frânat cât am putut, dat tot am ajuns în mijlocul intersecţiei. Am avut noroc că nu trecea nimeni în acel moment”, a declarat, pentru Mediafax, Ioan Barbu, un conducător auto care spune că tranzitează zilnic această intersecţie.

„Evident că sunt şi mulţi nebuni care circulă cu viteză şi nu acordă prioritate, dar semnalizarea stradală este foarte proastă, iar vizibilitatea, din cauza maşinilor parcate uneori chiar şi în intersecţie scade foarte mult. Pur şi simplu trebuie să înaintezi până la jumătatea străzii ca să vezi ce vine din dreapta. Iar dacă în timpul ăsta vine unul tare din stânga şi nu opreşte, că are prioritate, ce faci? Îţi faci cruce, dacă mai apuci”, a spus un alt şofer.

De asemenea, şoseaua Ştefan cel Mare, în apropierea de intersecţia cu Lizeanu, este un punct periculos. Anul trecut, în această zonă au avut loc trei accidente grave din cauza pietonilor care au traversat prin loc nepermis, iar una dintre victime şi-a pierdut viaţa.

În topul celor mai periculoase şosele din Bucureşti se află şi Bulevardul Energeticienilor, unde trei oameni au fost loviţi, în 2016, pe trecerea de pietoni, în trei accidente diferite, una dintre victime pierzându-şi viaţa.

La intersecţia dintre Şoseaua Alexandriei şi Şoseaua Antieriană şi pe Splaiul Independenţei, în zona Grozăveşti, au avut loc anul trecut, în total, 17 accidente rutiere grave, iar 23 de oameni au fost răniţi. Cauza principală identificată de Poliţia Rutieră a fost cea a neacordării de prioritate celorlalte vehicule.

În 2016, în Capitală s-au produs 489 de accidente grave, soldate cu rănirea gravă a 442 de oameni şi 66 de decese. Un bilanţ al ultimilor şase ani (2011-2016) arată că în Capitală au avut loc 4.436 de accidente grave, 4.262 de persoane au fost rănite, iar 422 şi-au pierdut viaţa.

Anul trecut, principalele cauze de producere a accidentelor au fost traversarea neregulamentară (139 de cazuri), neacordarea de prioritate pietonilor (95 de cazuri), neacordarea de prioritate autovehiculelor (52 de cazuri) şi viteza excesivă (49 de cazuri).

Te-ar mai putea interesa și
Există un risc la un nivel fără precedent pentru toate afacerile din România pentru securitatea cibernetică. Energia și utilitățile, cele mai atacate companii – Florin Popa, Orange România
Există un risc la un nivel fără precedent pentru toate afacerile din România pentru securitatea cibernetică. Energia ...
Companiile din România se confruntă cu un risc ”la un nivel fără precedent” din punct de vedere al securității cibernetice, pe fondul creșterii numărului de atacuri, dar și al gradului......
Apa minerală românească „din SUA până în Japonia”. Oficial guvernamental: Chiar contribuie la reducerea deficitului comercial
Apa minerală românească „din SUA până în Japonia”. Oficial guvernamental: Chiar contribuie la reducerea ...
Societatea Națională de Ape Minerale (SNAM) a organizat prima sa conferință care a reunit toți stakeholderii din piața ...
Burduja: Coridorul Vertical de gaze are un rol vital în întărirea securităţii energetice şi eliminarea dependenţei Europei de gaze ruseşti
Burduja: Coridorul Vertical de gaze are un rol vital în întărirea securităţii energetice şi eliminarea dependenţei ...
Coridorul Vertical de gaze are un rol vital în întărirea securităţii energetice şi eliminarea dependenţei Europei ...
Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii: Aplicarea Legii privind salariul minim european reduce sărăcia în muncă și protejează puterea de cumpărare
Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii: Aplicarea Legii privind salariul minim european reduce sărăcia în muncă și ...
Aplicarea Legii privind salariul minim european este un pas înainte pentru locuri de muncă mai bine plătite, dar şi pentru ...