Cele mai mari pensii de serviciu din MAI: 11 oameni au luat peste 20.000 de lei brut în iulie

Cele mai mari 10 pensii de serviciu din MAI depăşesc 20.000 de lei brut în luna iulie, potrivit datelor comunicate pentru Economica de Ministerul de resort. Spre comparaţie, pensia medie brută din MAI a depăşit 4.500 de lei în iulie, reiese din informaţiile pe care Economica le-a primit de la Ministerul de Interne. Pensiile de serviciu din MAI se plătesc doar de la bugetul de stat.
Cristina Şomănescu - mar, 05 nov. 2019, 19:28
Cele mai mari pensii de serviciu din MAI: 11 oameni au luat peste 20.000 de lei brut în iulie

Cele mai mari 20 de pensii de serviciu din MAI pornesc de la circa 19.200 de lei şi ajung la 25.250 de lei brut în iulie 2019, arată datele comunicate pentru Economica de Ministerul de Interne. Detalii, în tabelul de mai jos:

Cele mai mari pensii de serviciu plătite profesioniştilor din MAI în iulie 2019, cuantum brut
25.250 lei
23.432 lei
22.310 lei
21.760 lei
21.674 lei
21.358 lei
20.858 lei
20.324 lei
20.307 lei
20.047 lei
20.016 lei
19.830 lei
19.768 lei
19.541 lei
19.480 lei
19.460 lei
19.377 lei
19.313 lei
19.275 lei
19.159 lei

Sursă tabel: informaţii obţinute de Economica de la MAI.

În premieră, în acest an, oficialii Ministerului de Interne nu ne-au răspuns din ce funcţii s-au pensionat beneficiarii celor mai mari pensii de serviciu din MAI, invocând Legea nr. 129/2018.

„Ne aflăm în imposibilitatea de a da detalii cu privire la funcţia pe care au fost încadraţi beneficiarii acestor sume la momentul trecerii în rezervă/încetării raportului de serviciu, întrucât ar conduce la identificarea beneficiarilor şi nu există consimţământul persoanei în cauză. Acest aspect ar duce la încălcarea Legii nr. 129/15 iunie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date”, au spus pentru Economica oficialii MAI.

  • Amintim că, în urmă cu mai bine de un an, în topul celor mai mari pensii de serviciu, plătite de Casa de Pensii a Ministerului de Interne, se aflau nouă chestori şi un colonel, potrivit informaţiilor comunicate în aprilie 2018 de MAI pentru Economica. Nu ştim câţi dintre ei se mai regăsesc astăzi în clasamentul întocmit de Economica. “Beneficiarii celor mai mari zece pensii în plată la nivelul Casei de Pensii Sectoriale a MAI în luna aprilie a anului 2018 au deţinut, la ultima încadrare pe funcţie, grade profesionale de chestor (chestor de poliţie, chestor şef de poliţie, chestor principal de poliţie sau chestor general – nouă persoane) şi colonel, toţi având funcţii de conducere în Ministerul Afacerilor Interne”, au explicat anul trecut oficialii MAI pentru Economica.

Pensia de serviciu medie brută din MAI a depăşit 4.510 lei în iulie şi e cu 4,4% mai mare decât în iulie 2018, reiese dintr-o analiză realizată de Economica pe baza datelor obţinute de la MAI.

  • Aproape 65.800 de oameni au încasat pensie de serviciu de la Casa de Pensii Sectorială a MAI, în iulie 2019, cu peste 1.000 de oameni în plus faţă de aceeaşi lună din 2018, arată datele comunicate pentru Economica de MAI.

Citeşte şi:

Topul celor mai mari 20 de pensii de serviciu ale magistraţilor, parlamentarilor şi diplomaţilor

Pensiile de serviciu au „înghiţit” 4,3 miliarde de lei de la bugetul de stat în primul semestru din 2019, cu peste 5% mai mult decât în 2018

Pensiile de serviciu au costat bugetul de stat 8 miliarde de lei în 2018, cu peste 15% mai mult decât în 2017   

MAI a răspuns, pe larg, pentru ECONOMICA.NET cum se stabileşte pensia de serviciu a profesioniştilor din MAI – militari, poliţişti din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi funcţionari publici cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor:

„Potrivit art. 29 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare:

(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.

(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2)” .

Totodată, conform art. 18 alin. (2) din Legea 223/2015, „cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24”. Aşadar, în cazul pensiei anticipată parţial, există posibilitatea aplicării art. 29 alin. (2), în cazul în care persoana în cauză nu are o vechime cumulată de minim 25 ani.

Art. 108 din legea pensiilor militare prevede: „Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

  • 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
  • 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
  • 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani”.

Astfel, în funcție de vechimea cumulată realizată de pensionar, se acordă procentul de 65% pentru vechimea minimă cumulată de 25 ani, precum și 1% pentru fiecare an care depășește vechimea minimă prevăzută de lege. De asemenea, la stabilirea procentului total se acordă și procentul aferent contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea.

Conform art. 30 „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28”. Așadar, în cazul în care procentul total depășește plafonul impus de lege, acesta rămâne la valoarea de 85%.

La baza de calcul întocmită potrivit art. 28 din Legea 223/2015, transmisă instituției noastre de către unitatea de la care persoana a trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu, se aplică procentul rezultat în urma aplicării algoritmului precizat anterior, obținându-se pensia militară.

În cazul în care pensionarul deține ordin/semn onorific, acesta se acordă potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, rezultând astfel totalul brut al pensiei militare de stat.

Menționăm faptul că potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei”.

În acest context, facem precizarea că, prin intrarea în vigoare a prevederilor art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, a fost modificat art. 60 din legea pensiilor militare de stat, producând efecte asupra beneficiarilor care au trecut în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea după data de 15 septembrie 2017, în sensul că acestora li se plafonează pensia netă la valoarea mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.

Dacă pensia militară de stat netă se dovedește a fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei, după reținerea impozitului de 10% aplicat sumei pensiei brută care depășește 2.000 lei, cuantumul pensiei nete va fi plafonat potrivit art. 60 din legea pensiilor militare (forma aflată în vigoare la data de 5 septembrie 2017).

Pensia de serviciu se acordă militarilor, poliţiştilor din MAI şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – Ministerul Justiției, în baza următoarelor acte normative principale:

  • Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordinul nr. 30/2016 pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare;
  • Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific In Serviciul Patriei pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, cu modificările şi completările ulterioare.

Cum se stabileşte cuantumul net al pensiei din pensia brută

Din pensia brută se scade valoarea de 2.000 de lei care e neimpozabilă. Asupra rezultatului obţinut se aplică impozit pe venit de 10%. Valoarea obţinută se scade din cuantumul brut al pensiei. Rezultatul obţinut e pensia netă.

Te-ar mai putea interesa și
BCE face presiuni asupra Raiffeisen și UniCredit să dețină capitaluri de rezervă pentru a face față riscurilor privind activitățile lor din Rusia – surse Reuters
BCE face presiuni asupra Raiffeisen și UniCredit să dețină capitaluri de rezervă pentru a face față riscurilor privind ...
Banca Centrală Europeană (BCE) face presiuni asupra grupului austriac Raiffeisen Bank International şi a băncii italiene UniCredit SpA să deţină capital ca rezervă faţă de potenţialele......
Von der Leyen i-a propus lui Trump ca UE să înlocuiască gazul lichefiat rusesc cu cel american
Von der Leyen i-a propus lui Trump ca UE să înlocuiască gazul lichefiat rusesc cu cel american
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat vineri că i-a propus preşedintelui ales al SUA, Donald ...
Profitul Grupului Banca Transilvania a crescut cu 70% la 9 luni: 3,9 miliarde de lei net
Profitul Grupului Banca Transilvania a crescut cu 70% la 9 luni: 3,9 miliarde de lei net
Profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania a fost, în primele nouă luni din 2024, de peste 3,907 ...
Eșec. Licitația de peste jumătate de miliard de euro pentru noua centrală pe gaze de la Ișalnița a fost anulată. Nu s-au depus oferte valide
Eșec. Licitația de peste jumătate de miliard de euro pentru noua centrală pe gaze de la Ișalnița a fost anulată. Nu ...
Licitația pentru construirea centralei electrice pe gaze de 850 MW de la Ișalnița a fost anulată. O nouă veste proasă, ...