Topul ruşinii: Cine sunt cei mai chiulangii şi inactivi politicieni

În acest top se mai află Cătălin Nechifor (PSD, şapte iniţiative, una devenită lege), Oana Manolescu (minorităţi, opt iniţiative, una devenită lege), Nicolae Păun (minorităţi, opt iniţiative, una devenită lege), Dumitru Boabeş ( PSD, opt iniţiative, una devenită lege), Bogdan Niculescu-Duvăz (PSD, opt iniţiative, una devenită lege).

 În partea opusă, topul deputaţilor cu cele mai multe propuneri legislative devenite lege, potrivit IPP, este condus de deputatul PDL Valeriu Tabără, care a iniţiat 112 iniţiative, din care 23 au devenit lege, el având o eficienţă a activităţii legislative de 21%.

Tabără este urmat de deputaţii Constantin Chirilă (PDL, 19% eficienţă), Petru Călian (PDL, 15% efiecinţă), Mircia Giurgiu (independent, 11% eficienţă), Amet Aledin (minorităţi, 10% eficienţă), Florin Iordache (PSD, 9% eficienţă), Mircea Grosaru (minorităţi, 8% eficienţă), Petru Movilă (PDL, 7% eficienţă), Marius Dugulescu (PDL, 6% eficienţă) şi Tudor Ciuhodaru (independent, 2% eficienţă).

Top chiulangii

Crin Antonescu şi Viorel Hrebenciuc, cea mai mică prezenţă la voturi finale în actuala legislatură

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc au înregistrat, în mandatul actual, 2008-2012, cea mai mică prezenţă nominală la voturile finale în Senat, respectiv Camera Deputaţilor, potrivit unui raport al Institutului pentru Politici Publice dat publicităţii vineri.

Antonescu a înregistrat la Senat o prezenţă de doar 6,1 % în cei patru ani de mandat la voturile finale din Camera Superioară, fiind cap de listă. El şi-a exercitat votul de 129 de ori.

La rândul său, Hrebenciuc a a înregistrat o prezenţă de doar 27,1 % în cei patru ani de mandat la voturile finale din Camera Deputaţilor, fiind cap de listă. El şi-a exprimat votul de 580 de ori.

Antonescu este urmat în topul parlamentarilor cu cea mai redusă prezenţă, în ordine, de senatorii Cătălin Voicu (PSD), Ioan Ghişe (PNL), Attila Vereştoy (UDMR), Liviu Câmpanu (UNPR), Dan Radu Ruşanu (PNL), Ion Toma (UNPR), Gyorgy Frunda (UDMR), Dan Şova (PSD), Ion Vasile, Miron Mitrea (PSD), Ioan Chelaru (PSD) sau Cristian David (PNL).

În raport se menţionează că majoritatea absenţelor în cazul lui Vereştoy sunt motivate, specificându-se şi faptul că senatorul Cătălin Voicu s-a aflat în arest preventiv din martie 2010 până în iulie 2011.

La Camera Deputaţilor, Hrebenciuc este urmat în topul celor cu cea mai redusă prezenţă, în ordine, de deputaţii Ioan Chisăliţă (PSD), Dan Păsat (PDL), Relu Fenechiu (PNL), Oana Mizil, Nini Săpunaru (PNL), Călin Popescu Tăriceanu (PNL), Bogdan Niculescu Duvăz (PSD), Ion Mocioalcă (PSD), Marin Bobeş (PSD), Ileana Dumitrache (PSD), Mihai Lupi (PNL), Nicolae Bănicioiu (PSD), şi chiar actualul preşedinte al Camerei, Valeriu Zgonea (PSD).

Cel mai harnic senator este Gheorghe David, de la PDL, care în patru ani de mandat a înregistrat o prezenţă de 98%, exprimând 2.080 de voturi.

El este urmat, în topul celor cu cea mai ridicată prezenţă, de senatorii Ion Ruşeţ (PDL), Vasile Borza (PDL), Iulian Urban (PDL), Dumitru Oprea (PDL), Sorin Fodoreanu (PDL), Ion Bara (PDL), sau Liviu Paşca (PNL).

Pe de altă parte, cel mai harnic deputat este Ovidiu Ganţ, de la grupul minorităţilor, care, în patru ani de mandat, a înregistrat o prezenţă de 99,7%, exprimând 2.136 de voturi.

Ganţ este urmat, în topul celor mai harnici, de deputaţii Gheorghe Ciobanu (PSD), Cosmin Popescu (PDL), Marton Arpad (UDMR), Cionca Arghir (PDL), Dragos Zisopol (minorităţi), Marius Dugulescu (PDL).

Numărul parlamentarilor migratori s-a dublat de la un mandat la altul, din 2000 până în prezent

Numărul parlamentarilor migratori s-a dublat de la un mandat la altul, din 2000 până în prezent, iar în acest moment a fost atins un prag „critic”, 20% dintre parlamentari fiind predispuşi să îşi schimbe partidul alături de care au candidat în alegeri, potrivit unui studiu IPP.

Institutul pentru Politici Publice a dat publicităţii vineri un studiu potrivit căruia în mandatul 2008-2012 numărul migrărilor a depăşit 120, înregistrându-se şi parlamentari ce au migrat de mai multe ori, iar – din totalul de 471 de aleşi – 59 de deputaţi şi 35 de senatori au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar.

Studiul relevă că numărul parlamentarilor migratori s-a dublat de la un mandat la altul, din 2000 până în prezent, iar în acest moment s-a ajuns la un procent „critic” de 20% dintre parlamentari care sunt predispuşi să îşi schimbe partidul alături de care au candidat în alegeri.

Conform studiului, există deputaţi care au trecut prin aproape toate grupurile parlamentare, exemplul fiind dat de Tudor Ciuhodaru, care iniţial a fost înscris în PSD, apoi în PC, apoi în PNL – prin alianţa dintre PC şi PNL, ulterior fiind membru al UNPR.

În mandatul actual, din cauza migraţiei sau a demisiilor, PSD a pierdut cel mai mult (39 deputaţi, 15 senatori), fiind urmat de PDL (32 deputaţi, 19 senatori), de PNL (care a pierdut 26 deputaţi şi 16 senatori) şi de UDMR (care a pierdut 2 senatori şi 2 deputaţi).

În mandatul 2008-2014, Guvernul a devenit principalul legislator în România

Parlamentul a delegat aproape în totalitate prerogativele în materie de legiferare către Guvern, în mandatul 2008-2012, Executivul devenind astfel principalul legislator în România, constată un studiu IPP dat publicităţii vineri.

Potrivit IPP, 74% din totalul proiectelor de lege adoptate, înregistrate la Parlament în mandatul 2008-2012, provin de la Guvern, restul de 26% fiind atribuite parlamentarilor.

IPP arată că Guvernul a ajuns să sufoce practic Parlamentul, cu un volum consistent de propuneri de legi, în legătură cu care nu-i lasă prea mult timp de reflecţie şi dezbatere.

Potrivit IPP, în numele eficienţei în actul de guvernare, partidele politice au slăbit în timpul actualului mandat din rolul şi puterea efectivă a Parlamentului.

IPP arată că numai 23% din proiectele depuse în actualul mandat la Cameră şi Senat (peste 5000) au devenit legi, restul fiind respinse sau încă în dezbatere, ceea ce reprezintă o scădere cu 30% faţă de mandatul anterior.

Anghel Iordănescu a luat cuvântul de două ori în patru ani de mandat

Senatorul UNPR Anghel Iordănescu conduce în topul senatorilor cu cele mai puţine luări de cuvânt în plen, el vorbind doar de două ori în patru ani de mandat: o dată la depunerea jurământului şi a doua oară când şi-a anunţat demisia din grupul PSD şi trecerea la grupul independenţilor, potrivit IPP.

Conform unui studiu al IPP dat vineri publicităţii, în actualul mandat 2008-2012 Iordănescu i-a surclasat în topul senatorilor cu cele mai puţine luări de cuvânt în plen pe Constantin Sever Cibu (independent), care a vorbit de patru ori, pe Tudor Panţuru (PDL), care a luat cuvântul de patru ori, sau pe Avram Crăciun (PSD), care avorbit plenului de opt ori.

În partea opusă, topul senatorilor cu cele mai multe luări de cuvânt în plen este condus de Emilian Frâncu (PNL), care a vorbit de 702 ori.

În topul deputaţilor cu cele mai puţine luări de cuvânt în patru ani de mandat se află Sorin Gheorghe Buta (PDL) şi Constantin Mazilu (Independent), care au luat cuvântul doar atunci când au rostit jurământul.

Deputaţii Radan Mihai (minorităţi), Florin Serghei Anghel (PDL), Sorin Andi Pandele (PDL), Ştefan Seremi (PDL) şi Claudiu Ţaga (PNL) au luat cuvântul de două ori în patru ani de mandat.

La polul opus, cel mai activ deputat a fost Aura Vasile, de la UNPR, care a vorbit de 471 de ori.