Topul spitalelor după banii obţinuţi de la Casa de Asigurări de Sănătate. Privaţii încep să conteze

Spitalul de Ortopedie Foişor a primit de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, în primele şapte luni ale anului 2014, suma de 9,71 milioane lei, în timp ce Spitalul de Arşi – 11,15 milioane de lei, mai puţin decât spitalul privat Sanador care are contract de 21,65 milioane lei cu CASMB.

De altfel, Sanador a primit mai mulţi bani din fondurile publice ale CASMB, în primele şapte luni ale anului 2014, decât oricare dintre următoarele unităţi spitaliceşti de stat: Spitalul de Obstetrică Panait Sârbu (contract de 17,55 milioane lei), Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia (a primit 14 milioane de lei de la CASMB), Spitalul Clinic Carol Davila (contract de 11,81 milioane lei), Spitalul de Oftalmologie (a primit 7,8 milioane lei de la Casă), Spitalul de Ortopedie Foişor (a luat 9,71 milioane lei de la CASMB), Spitalul Clinic Malaxa (contract de 15 milioane lei), Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL Profesor Doctor Dorin Hociotă (a primit 20,24 milioane lei), Institutul de Endocrinologie Parhon (contract de 19,86 milioane lei), Spitalul Clinic Sfânta Maria (a primit 14,65 milioane lei).

Privaţii din Sănătate care au luat cei mai mulţi bani publici în primele şapte luni ale anului

Sanador a contractat cele mai mari sume din fonduri publice în primele şapte luni ale anului 2014 dintre toţi furnizorii privaţi de sănătate. Sanador are şi cel mai mare spital privat bucureştean, cu o capacitate de 402 paturi şi toate specialităţile chirurgicale şi medicale.

MedLife urmează în clasamentul furnizorilor privaţi care au primit cei mai mulţi bani din fondurile CASMB. Valoarea fondurilor obţinute de Medlife de la CASMB se ridică la 9,54 milioane de lei în primele şapte luni ale anului.

Cu toate acestea, în luna iunie, Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administraţie al MedLife, semnala „înăsprirea condiţiilor cu care spitalele private pot contracta fonduri publice și, cu precădere, limitarea diferențiată a sumelor ce pot fi contractate de diferiți furnizori medicali privați”, referindu-se la Contractul-Cadru din Sănătate, valabil pentru anii 2014-2015. Detalii, în ECONOMICA.NET. 

Iată, în continuare, lista furnizorilor privaţi de sănătate din Bucureşti care au primit cei mai mulţi bani din fondurile CASMB, în primele şapte luni ale anului, pentru servicii spitaliceşti:

Sanador (deţinut de Doris Andronescu): 21,65 milioane lei;

Spitalele MedLife (controlate de familia Marcu): 9,54 milioane lei;

Spitalele Regina Maria (controlate de fondul de investiţii Advent International): 5,42 milioane lei;

Hipocrat: 3,34 milioane lei;

Spitalul OncoFort de sub cupola Gral Medical (controlată de Robert Şerban): 3,28 milioane lei;

Spitalul Monza operat prin SC Centrul Medical Policlinico Di Monza: 3 milioane lei;

Medas (controlat de Simona Ateia şi Abd Halal Ateia): 2,91 milioane lei;

Spitalul de chirugie bariatrică Ponderas, operat prin Delta Health Care SRL: 2,54 milioane lei;

Centrul Medical Focus: 1,86 milioane lei;

Medicover Hospital: 1,52 milioane lei.

Spitalele publice bucureştene care au primit cei mai mulţi bani din fondurile CASMB în primele şapte luni ale anului:

În topul spitalelor publice care au cele mai mari contracte cu CASMB se află Instititul Fundeni care a primit 117,8 milioane de lei de la Casa Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă care a luat de la CASMB 104,29 milioane de lei de la CASMB şi Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş – 78,63 milioane lei.

Sursă date tabel: CASMB pentru Economica.net.

CASMB decide cui şi câţi bani acordă pentru servicii spitaliceşti funcţie de o serie de criterii, printre care se numără: nivelul indicatorilor de performanță ai managementului spitalului public, asumați prin contractul de management, clasificarea spitalului, dacă spitalul a fost acreditat/a solicitat acreditarea, dacă asigură continuitatea asistenţei medicale cu cel puțin două linii de gardă, din care cel puțin o linie de gardă asigurată la sediul spitalului iar în cazul spitalelor de de specialitate – dovada asigurării continuității asistenţei medicale cu cel puțin o linie de gardă, lista afecţiunilor care nu pot fi diagnosticate, investigate și tratate în ambulatoriu/spitalizare de zi și impun internarea în regim de spitalizare continuă, lista medicamentelor utilizate pe perioada spitalizării pentru afecțiunile pe care spitalul le tratează, lista investigaţiilor paraclinice care nu pot fi efectuate în ambulatoriu pentru rezolvarea cazurilor și impun internarea pentru spitalizarea de zi.