Topul țărilor cu cel mai rapid internet: România se redresează și recuperează 14 poziţii, după ce în ultimii ani s-a aflat în cădere liberă

Dacă după anul 2010, România era capul de listă în ceea ce privește viteza internetului în Europa și în lume, ultimii ani au adus o scădere dramatică în clasament, pe măsură ce alte state au început să recupereze și să investească în infrastructura de date. Acum, România a început să se redereseze și a recăpătat 14 poziţii în privinţa vitezei la internet şi a ajuns până pe locul 15 în lume, și primul în Europa de Est, cu o viteză de download de 112,39 Mbps, potrivit unui studiu realizat de cable.co.uk. În în 2019 am pierdut 33 de poziţii în topul mondial, şi am picat de pe locul 5 până pe locul 37.
Lidia Neagu - mar, 06 sept. 2022, 09:41
Topul țărilor cu cel mai rapid internet: România se redresează și recuperează 14 poziţii, după ce în ultimii ani s-a aflat în cădere liberă

Saltul este uriaș nu doar ca poziție în clasament, ci și pentru creșterea vitezei, dacă luăm în calcul că, anul trecut, același studiu a măsurat pentru România o viteză de doar 67,4 Mbps. Viteza de 112,39 Mbps disponibilă românilor este la mai mult de jumătate în urmă față de cea de 262,74 Mbp înregistrată la ora actuală ca fiind cea mai rapidă de pe glob.

Astfel, potrivit analizei, un film HD de 5GB se downloadează în doar 6 minute și patru secunde, față de 10 minute și opt secunde, cât a fost durata în 2021.

Sunt 16 țări calificate în Europa de Est, dintre care toate, cu excepția a două, se află în prima jumătate a clasamentului, iar patru dintre ele se află în primele 50 de țări. În general, regiunea are o medie de 39,43 Mbps. Cele mai rapide trei țări au fost România (112,39Mbps, locul 15), Republica Moldova (66,08 Mbps, locul 37) și Polonia (55,82 Mbps, locul 44). Cele mai lente trei țări au fost Bosnia și Herțegovina (8,16 Mbps, locul 169), Albania (11,47 Mbps, locul 141) și Croația (20,74 Mbps, locul 106).

Toate cele 28 de țări măsurate în Europa de Vest se află în prima jumătate a clasamentului, iar șapte dintre ele se află în primele zece țări din lume în ceea ce privește viteza de internet. Viteza medie regională de 99 Mbps este cea mai rapidă dintre cele 13 regiuni globale. Viteze medii impresionante au fost măsurate pentru primele trei regiuni: Jersey (256,59 Mbps, locul 2), Islanda (216,56 Mbps, locul 3) și Liechtenstein (166,22 Mbps, locul 4). Cele mai lente locuri din regiune au fost Insulele Feroe (28,40 Mbps, locul 89), San Marino (40,34 Mbps, locul 65) și Guernsey (45,51 Mbps, locul 59).

Țările din lume cu cel mai lent internet
Cele cinci țări din lume cu cele mai mici viteze de rețea sunt Turkmenistan (0,77 Mbps), Republica Democrată Timor-Lest (0,94 Mbps), Yemen (0,97 Mbps), Guineea-Bissau (0,98 Mbps) și Afganistan (0,98 Mbps).

Două dintre ultimele cinci locuri sunt situate în Asia, una în Orientul Apropiat, una în Africa Subsahariană și una în CSI (fosta URSS). Toate aceste țări se confruntă cu o infrastructură de rețea subdezvoltată și cu un grad scăzut de utilizare a serviciilor digitale în rândul populației.

Țările cu cel mai rapid internet
Cele cinci țări cu cel mai rapid internet din lume sunt Macao (262,74 Mbps), Jersey (256,59 Mbps), Islanda (216,56 Mbps), Liechtenstein (166,22 Mbps) și Gibraltar (159,90 Mbps).

Este evident faptul că toate aceste țări au asemănări. Patru dintre cele cinci țări sunt situate în Europa de Vest, Macau din Asia fiind excepția. Toate sunt fie foarte mici, fie sunt națiuni insulare. Este mult mai ușor să se implementeze banda largă completă de fibră optică FTTP și internetul mobil 5G la o populație mai mică și/sau pe o suprafață mai mică.

Viteza medie globală a conexiunilor în bandă largă continuă să crească brusc
Analiștii au urmărit măsurătorile vitezei în bandă largă în 220 de țări și teritorii (224 anul trecut) pe mai multe perioade de 12 luni, ceea ce le-a permis să calculeze o viteză medie globală la nivel mondial și să vadă cum evoluează aceste date în timp. Vestea bună este că viteza medie globală continuă să crească rapid.

Viteza medie globală în bandă largă măsurată în 2017 a fost de 7,4 Mbps. Viteza medie globală de bandă largă măsurată în 2018 a fost de 9,10Mbps – o creștere de 23,35%. În 2019, viteza medie măsurată a fost de 11,03 Mbps – o nouă creștere de 20,65% față de anul precedent. În 2020, media a crescut din nou cu încă 90%, ajungând la 24,83Mbps, deși trebuie remarcat faptul că o mare parte din această creștere poate fi atribuită instrumentelor de măsurare modernizate.

Anul trecut (2021), viteza medie globală a crescut din nou cu încă 20%, ajungând la 29,79Mbps. Anul acesta, media este acum de 34,79Mbps – o creștere de 15%.

”Cele mai rapide viteze medii din lume nu mai sunt în curs de accelerare față de restul domeniului, deoarece saturația FTTP/fibră pură își atinge limitele actuale în multe dintre cele mai rapide locații.

Între timp, deși țările care ocupă partea de jos a tabelului suferă în continuare de viteze extrem de scăzute, viteza medie a celor 10% de jos se îmbunătățește în mod constant, deși nu vă așteptați să faceți streaming de filme HD în aceste țări prea curând.

Europa domină în mod absolut clasamentul încă o dată, datorită unei infrastructuri în mare parte excelente. În toate cazurile, țările care ocupă primele poziții sunt cele care se concentrează în mod deosebit pe rețelele de fibră optică (FTTP), iar țările care au zăbovit prea mult asupra soluțiilor FTTC și ADSL au coborât și mai mult în clasament de la an la an. Există, de asemenea, o corelație puternică între dimensiunea zonei geografice în cauză și viteza oferită, țările/locațiile mai mici fiind mai ușor de deservit și de modernizat și, prin urmare, oferind adesea viteze medii mai mari”, comentează datele studiului, Dan Howdle, analist la Cable.co.uk.

Cercetarea a fost realizată de Cable.co.uk, iar datele au fost colectate de M-Lab, un proiect cu sursă deschisă la care au contribuit organizații ale societății civile, instituții de învățământ și companii din sectorul privat. M-Lab este condus de echipe din cadrul Code for Science and Society, New America’s Open Technology Institute, Google, PlanetLab de la Universitatea Princeton și alți parteneri de sprijin.

Te-ar mai putea interesa și
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect direct al taxelor introduse din 2023
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect ...
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a încheiat primele zece luni ale acestui an cu deficit de......
Facebook a restricționat mass-media din Palestina să-și informeze cititorii prin intermediul rețelei sociale
Facebook a restricționat mass-media din Palestina să-și informeze cititorii prin intermediul rețelei sociale
Facebook, deţinută de compania americană Meta, a restricţionat capacitatea mass-media care operează în teritoriile ...
Guvernul a alocat 160 de milioane de lei pentru exproprierile necesare construcției podului peste Prut de la Ungheni
Guvernul a alocat 160 de milioane de lei pentru exproprierile necesare construcției podului peste Prut de la Ungheni
Guvernul a aprobat miercuri, prin hotărâre, declanşarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, ...
Primul caz de gripă aviară la oameni a fost identificat în SUA
Primul caz de gripă aviară la oameni a fost identificat în SUA
Centrul american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) a anunţat miercuri că un pacient a fost spitalizat din cauza ...