Tot ce trebuie să știi despre scandalul Uber și ce spune compania despre documentele incriminatoare

Dosarele, obținute de The Guardian și apoi împărtășite Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, se întind din 2013 până în 2017, când co-fondatorul Uber și fostul CEO Travis Kalanick conducea compania. În România, RISE Project este partenerul acestui proiect jurnalistic, care include peste 180 de jurnaliști din întreaga lume.

Informațiile confidențiale includ mesaje text, e-mailuri, prezentări ale companiei și alte documente, în condițiile în care Uber încerca rapid să se extindă la nivel global. Documentele detaliază ajutorul extins pe care Uber l-a primit de la lideri precum Emmanuel Macron, fostul comisar european Neelie Kroes, Joe Biden, precum și cu membri ai Parlamentului European.

Scurgerile de informații arată clar că liderii de rang înalt de la Uber știau că ceea ce făcea compania era greșit. Și acesta este doar ”vârful icebergului”.

Iată tot ce trebuie să știți despre Uber în urma scurgerii de informații

Între 2013 și 2017, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu peste 100 de politicieni și decidenți din 17 țări, printre care Emmanuel Macron sau Joe Biden, precum și cu membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai Comisiei Europene. În România, oficialii companiei americane de la București și consultanți externi au avut întâlniri cu demnitari locali, după cum relevă o anchetă publicată de Rise Project.

Cine a fost cel care a denunțat compania
Luni, Mark MacGann, fostul lobbyist șef al Uber pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, s-a autodenunțat ca fiind sursa care a dezvăluit informațiile către The Guardian.

„Regret că am făcut parte dintr-un grup de oameni care au mascat faptele pentru a câștiga încrederea șoferilor, a consumatorilor și a elitelor politice”, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației The Guardian.

MacGann, care a recunoscut că a fost „parțial responsabil”, a ajutat Uber să convingă guvernele să schimbe reglementările privind taxiurile.

„Este de datoria mea să vorbesc [acum] și să ajut guvernele și parlamentarii să îndrepte unele greșeli fundamentale. Din punct de vedere moral, nu am avut de ales în această privință”, a adăugat el.

Cazul României

Uber a intrat pe piața românească în februarie 2015, prin deschiderea Uber Systems România. La câteva luni după aceea, un e-mail intern trimis de Ionuț Lăcustă, managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al Uber către șeful său Mark MacGann arată că alegerea lui Peter Imre drept consultant pentru România și Ungaria, poate avea ”potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru”. MacGann vrea ca Imre să fie înlăturat, însă acest lucru nu se întâmplă. Mai mult, potrivit Rise Project care citează un email intern, Uber a apelat la Peter Imre cel puțin din aprilie 2015:

“Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunțată în mai puțin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislația și a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislației.”

Alți demnitari români menționați în anchetă sunt: Sorin Oprescu, primarul Capitalei de la acea dată, Iulian Matache, la vremea respectivă secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Mircea Toader, pe atunci vicepreședintele comisiei de Transporturi din Parlament, responsabil de amendamentele pentru legea taximetriei, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, Alexandru Nazare – fost ministrul al Transporturilor, și Sorin Grindeanu, ministrul de atunci pentru Societatea Informațională, care le-a sugerat să se întâlnească cu ministrul pentru dialogul social, care era deja în contact cu asociațiile de taximetriști.

În decemebrie 2016, Uber România era condusă de Nicoleta Diaconu Schroeder, cea care l-a angajat pe Peter Imre, iar Lăcustă îi scrie lui Christopher Burghardt, un nou șef al Uber în Europa despre nemulțumirile legate de aceasta. Nicoleta Diaconu ajunsese director general al Uber România în 2015, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

„(…) este un prieten al ei, a venit recomandat prin intermediul familiei, (…) și care (prin acțiunile sale) prezintă un risc major de a se încadra în definiția penală românească foarte largă a „traficului de influență”, scria în email Lăcustă, potrivit Rise Project.

Ancheta de la Rise Project mai arată că Lăcustă mai scrie în același e-mail că a fost informat de către Nicoleta Diaconu că Peter Imre “ar putea doar să discute” cu șefii celor două camere parlamentare. Miza era să-i convingă să desemneze câte un parlamentar de la fiecare partid ca să introducă modificările legislative de care avea nevoie Uber.

„Este de notorietate că Tăriceanu, președintele Senatului și fost premier, este prieten apropiat al lui Peter Imre și că este acuzat de mărturie mincinoasă și că a ajutat un făptuitor”, explica atunci Lăcustă.

Un alt email arată că același tip de abordare avusese loc în vara lui 2015 cu Sorin Oprescu, primarul Capitalei la acel moment. Menționează și problemele penale care abia începuseră pentru Oprescu.

În 2017, Lăcustă demisionează pentru că a început să aibă probleme de sănătate din cauza ”mediului toxic” din companie.

Înainte de a-l angaja pe Peter Imre, Uber a avut un contract cu o companie de consultanță pentru piața românească, respectiv Fipra Consulting. Angajații săi au întocmit o listă cu 25 de oameni influenți: miniștri, șefi de autorități din domeniul transporturilor, asociații.

Blocarea accesului la servere în cazul controalelor Poliției

Tactica controversată a Uber, denumită intern „kill switch”, a împiedicat forțele de ordine și autoritățile de reglementare să aibă acces la sistemele sale IT și la datele sensibile în timpul unor raiduri în birouri din cel puțin șase țări, potrivit documentelor The Guardian.

Compania a folosit „kill switch” de cel puțin 12 ori în Franța, Olanda, Belgia, India, Ungaria și România.

În România, Poliția a vizitat birourile Uber de la București cu trei zile înainte de Crăciunul din 2015. Vizita a durat două ore în biroul în care se aflau atât Ionuț Lăcustă, cât și Nicoleta Diaconu. Polițiștii nu au luat documente, și nu au accesat calculatoarele companiei, însă au invitat-o pe Diaconu să se prezinte la poliție pe 4 ianuarie 2016 cu mai multe documente.

Conform Rise Project, ”biroul de la București a urmat protocolul IT, adică blocarea accesului la servere în cazul controalelor inopinate ale poliției, astfel încât anchetatorii să nu aibă acces la documentele și mesajele interne”.

Uber a plătit academicieni cu sume de șase cifre pentru cercetări pe care să le transmită presei

În contextul luptei sale pentru a se extinde la nivel global, Uber a apelat la personalități puternice din mass-media, folosindu-se de influența acestora pentru a câștiga favoruri în fața guvernelor, după cum au dezvăluit documentele.

Compania a îndemnat investitorii media existenți să facă lobby în numele său, promițând altora acțiuni substanțiale dacă îi vor urma exemplul.

Uber i-a vizat în mod special pe proprietarii publicațiilor Daily Mail din Marea Britanie, Les Echos din Franța, La Repubblica și L’Espresso din Italia, Die Welt și Bild din Germania și Times of India, a relatat The Guardian.

Dosarele Uber dezvăluie înțelegeri profitabile cu mai mulți academicieni de renume care au fost plătiți pentru a publica cercetări privind beneficiile modelului său economic. Rapoartele au fost comandate în timp ce Uber se lupta cu autoritățile de reglementare din principalele orașe din întreaga lume.

Economiștii universitari au fost vizați în Franța și Germania, unde aplicarea legii de către autorități a fost din ce în ce mai aprigă în perioada 2014-2015.

Un raport realizat de un profesor universitar francez, care a cerut un onorariu de consultanță de 100.000 de euro, a fost citat într-un raport din 2016 al Financial Times ca dovadă că Uber era o „cale de ieșire din banlieues franceze”, ceea ce i-a încântat pe directorii Uber.

Utilizând tehnici comune în campaniile politice de partid, Uber a țintit academicieni și grupuri think thank pentru a o ajuta să construiască o poveste pozitivă, și anume că a creat locuri de muncă bine plătite, pe placul șoferilor, a oferit transport ieftin consumatorilor și a stimulat productivitatea.

Documentele arată modul în care lobbyiștii săi au plănuit să folosească cercetările academice ca parte a unei linii de producție de muniție politică care ar putea fi furnizată politicienilor și mass-mediei.

Scopul era de a folosi cercetările pentru a crește presiunea în vederea modificării normelor pe care Uber le eluda. În timp ce implicarea Uber în rapoarte a fost menționată, dosarele care au făcut obiectul unor scurgeri de informații expun modul în care Uber dorea să folosească munca cadrelor universitare și reputația acestora pentru a-și atinge obiectivele și cât de mult era dispusă să le plătească.

Cum au fost implicați Emmanuel Macron și Joe Biden

Emmanuel Macron a făcut eforturi extraordinare pentru a sprijini campania de lobby a Uber pentru a ajuta compania să perturbe industria închisă a taxiurilor din Franța. Acesta a transmis Uber că a negociat o „înțelegere” secretă cu oponenții săi din cabinetul francez, scrie The Guardian.

Schimburi de mesaje text între directorii Uber și Macron dezvăluie modul în care compania americană l-a identificat ca aliat cheie atunci când acesta era ministru al economiei și a apelat la el pentru a o ajuta în culise.

“Mă voi interesa personal”, îi scrie Emanuel Macron lobbyist-ului șef al Uber pe Europa în dimineața zilei de 22 octombrie 2015. “Aș zice să ne menținem calmul pentru moment”, adaugă Macron, la acea dată ministrul francez al Economiei, scrie Rise Project.

Mesajele text au loc la două zile după ce șeful poliției din regiunea Marsilia suspendase serviciile Uber în mai multe zone-cheie din oraș. În aceeași seară, după schimbul de mesaje, un oficial al poliției locale revine asupra ordinului și îl modifică într-un mod considerat de Uber drept o victorie a intervenției, arată ICIJ.

Reprezentanții Uber au negat afirmațiile potrivit cărora compania ar fi primit tratament special din partea lui Macron sau a membrilor cabinetului francez. Chestionat de reporteri, biroul președintelui Macron a transmis că sectorul serviciilor era revoltat la acea vreme din cauza apariției platformelor de tipul Uber, aceste proteste generând obstacole de ordin administrativ și provocări la nivel legislativ.

Biroul președintelui francez nu a răspuns însă întrebărilor legate de legătura dintre Macron și Uber.

Joe Biden s-a întâlnit cu fondatorul Uber la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția) în 2016, când era vicepreședintele SUA.

Așa cum arată mesajele, citate de Rise Project, Kalanick, care atunci avea doar 39 de ani, își pierde răbdarea în momentul în care Biden întârzie la întâlnire. “I-am transmis prin oamenii mei că fiecare minut de întârziere înseamnă un minut în minus din durata întâlnirii cu mine”, îi scrie fondatorul Uber unui coleg.

Când Biden ajunge în apartamentul hotelului de cinci stele, Kalanick  începe să explice cum a transformat compania lui atât orașele, cât și modul în care muncesc oamenii. Biden a fost atât de impresionat de întâlnire, încât și-a modificat discursul pe care urma să îl susțină mai târziu în aceeași zi pentru a sublinia impactul exercitat de companie la nivel global.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a afirmat pentru ICIJ că Biden s-a “angajat să combată încadrarea eronată a angajaților, care îi privează de protecții și beneficii esențiale, cum ar fi salariul minim, plata orelor suplimentare și concediul de odihnă sau concediul medical”.

Răspunsul Uber
Kalanick a demisionat din poziția de director executiv al Uber în urma presiunilor din 2017, când investitorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la cultura corporației la locul de muncă, care includeau și acuzații de hărțuire sexuală, discriminare rasială și bullying.

Uber a emis o declarație ca răspuns la investigația ICIJ, subliniind transformarea companiei de când Dara Khosrowshahi l-a înlocuit pe Kalanick în funcția de CEO.

„Când spunem că Uber este o companie diferită astăzi, o spunem la propriu: 90% dintre angajații actuali ai Uber s-au alăturat după ce [Khosrowshahi] a devenit CEO”, a declarat Jill Hazelbaker, vicepreședintele executiv al departamentului de marketing și relații publice al Uber.

De asemenea, compania a acceptat responsabilitatea pentru greșelile liderilor anteriori.

„Nu am găsit și nu vom găsi scuze pentru un comportament din trecut care, în mod clar, nu este în concordanță cu valorile noastre actuale. În schimb, cerem publicului să ne judece în funcție de ceea ce am făcut în ultimii cinci ani și de ceea ce vom face în anii următori”, a adăugat Hazelbaker.