Tot crește și nu se mai oprește. Energia electrică cu livrare în primele luni din 2023 a depășit pragul de  500 de euro/MWh, în România

În data de 4 august, Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a scos la vânzare pe piața de contracte bilaterală de la București – licitație extinsă, patru pachete de energie electrică tip bandă, de câte 10 MW fiecare, cu livrare în primele patru luni din anul 2023: 1 ianuarie-30 aprilie.

Compania a cerut, de fiecare dată, 1.900 de lei/MWh, un preț oricum mare, dar, în urma ofertelor de cumpărare, a vândut energia la prețuri de-a dreptul astronomice. Astfel un pachet (28,8 GWh), a fost cumpărat de Petrom la prețul de 2.492 de lei/MWh, iar altul la prețul rotund de 2.500 de lei/MWh.

Este cel mai mare preț înregistrat pe această piață, din datele consultate de noi, pentru energie cu livrare în primul trimestru din 2023, prețuri comparabile fiind înregistrate pe această piață doar pentru energie cu livrare peste o lună sau două luni.

Și mai important și relevant pentru a ilustra incertitudinea din piață și spectrul unei ierni complicate, este că acest preț uriaș a fost plătit de Petrom, unul dintre producătorii semnificativi de energie din țară, care deține centrala pe gaze de la Brazi (860 MW). De ce ar fi fost dispus Petrom să cumpere energie, mai ales la acest preț? Posibila explicație ar fi inclusiv teama de a nu avea suficiente gaze pentru centrala proprie, ca să-și onoreze contractele de livrare de energie electrică, în contextul unei ierni cu posibile scăderi masive ale importurilor rusești – o parte din gazele extrase de companie putând fi alocate obligatoriu de Guvern către alte destinații. Chiar și așa, cei de la Petrom au socotit că fie clienții lor, fie piața (dacă vor revinde în piață atunc), vor plăti cel puțin acest preț pentru energia consumată la începutul anului viitor. Adică prețurile de atunci vor fi și mai mari decât cele de acum

Celelalte două pachete au fost cumpărate de un mare furnizor, Electrica Furnizare, la prețuri apropiate: 2.453-2.473 lei/MWh.

Prețurile tot cresc

Aceste tranzacții arată că prețurile la energie electrică continua să crească în piețe, și, după cum se vede, nu este vorba doar despre prețurile spot. Și pe piața OTC, unde nu se pot vedea cumpărătorii și vânzătorii, tot în data de 4 august s-au făcut tranzacții pentru livrare în lunile ianuarie și februarie 2023 la 2.700 lei/MWh.

Indicele de preț ROPEX-FM, care arată, la zi, media prețurilor pentru livrare în viitor a energiei electrice, indică și el același lucru. În data de 4 august, media prețurilor pentru energia tranzacționată deja până acum pe piețe, dar cu livrare în ianuarie 2023 era de 797 de lei. Pentru lunile februarie și martie era de 840 de lei.

Acum o lună, media ROPEX-FM pentru aceeași perioadă din anul viitor era la 669 de lei/MWh, pentru fiecare lună din primul trimestru.

Presiune crescândă pe bugetul statului

Amintim că, potrivit OUG 27/2022, care a fost elaborată atunci fără impact bugetar, clienții casnici de energie electrică plătesc, între 1 aprilie 2022 și 31 martie 2023, un preț final plafonat de 0,68 lei/kwh (cei cu un consum mediu lunar de maximum 100 kWh înregistrat în 2022)  și de 0,80 lei/kWh (pentru consumuri mediii cuprinse între 100 și 300 kwh). Clienții non-casnici, cu excepția celor foarte mari, care au alte scheme de sprijin, plătesc 1 leu/kWh, preț cu toate tarifele și taxele incluse.

Dacă “desfacem” aceste prețuri finale, se ajunge la un preț plafonat al energiei active și de 100 de lei/MWh, plătit de oameni în facturi. Diferența dintre prețul uriaș din piață și acest preț este decontată (abia se fac primele plăți, acum, pentru aprilie) de către Guvern furnizorilor. Cum aceste prețuri din piață sunt tot mai mari, și Guvernul va avea de plată mai mult, iar sumele sunt uriașe. Inițial, ANRE, la solicitarea Guvernului, calculase impactul bugetar al aplicării OUG la 40 de miliarde de lei în acest an, la prețurile din luna iunie.

Ulterior, în fața acestei estimări uriașe – jumătate din ținta de deficit bugetar al țării în acest an, s-au reluat calculele, atât la Ministerul Finanțelor, cât și la Ministerul Enegiei și ANRE, după ce au fost solicitate noi date de la producătorii de energie electrică, referitoare la energia vândută în acest an și la prețurile practicate. A reieșit că impactul bugetar ar fi de doar 20 miliarde de lei (o parte din bani oricum va fi plătită furnizorilor – dacă aceștia mai rezistă – anul viitor), dar pe măsură ce prețurile cresc, va crește și suma care trebuie decontată de stat.