José Salazar, un pensionar din Caracas, agită bancnote şi se întreabă: ‘Ce să fac cu aceşti bani?’. El explică pentru AFP că este în căutare de alimente pentru el şi pentru copiii şi nepoţii săi. Însă ‘nu există’, se plânge el.
Miercuri, văzând din nou că rafturile magazinelor sunt goale, venezueleni de toate vârstele au început să îşi exprime spontan furia împotriva guvernului şi preşedintelui socialist în apropiere de cartierul popular Petare din Caracas. ‘Afară cu Nicolas Maduro!’ sau ‘Referendum!’ scandau ei, făcând referire la procesul în curs care urmăreşte revocarea din funcţie a şefului statului.
Opoziţia venezueleană a obţinut marţi o primă undă verde din partea autorităţilor electorale pentru a organiza acest referendum de destituire, primul pas al unui lung proces care ar putea duce la noi alegeri.
Tairon Rincon, un alt manifestant, îi cere preşedintelui Nicolas Maduro ‘să găsească o soluţie’. ‘Ne este foame, vrem mâncare: scumpă sau nu, importată, puţin contează, însă trebuie să existe!’, spune el.
În scurt timp, ei sunt dispersaţi de forţele de ordine, care folosesc gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc.
Câteva ore mai târziu, la Los Ruices, cartier al clasei de mijloc din capitală, o altă stradă a fost luată cu asalt de manifestanţi.
Aceste mobilizări intempestive au ajuns să aibă loc zilnic în mai multe oraşe ale ţării. Organizaţia non-guvernamentală Observatorul Venezuelean privind Conflictele Sociale a numărat 254 de jafuri şi tentative de jaf în primele cinci luni ale anului şi, numai în cursul lunii mai, 172 de manifestaţii împotriva penuriei de alimente.
Într-o ţară care duce lipsă chiar şi de produse de bază, momentul în care, la fiecare 21 de zile, ajunge din partea guvernului un sac cu orez, lapte şi fasole ar trebui să fie o veste bună. Însă în contextul tensiunilor actuale, nu au întârziat să apară polemici.
Nu foarte plini şi distribuiţi după bunul-plac şi în funcţie de preferinţele politice: numeroase critici au apărut în legătură cu aceşti saci, împărţiţi din aprilie prin comitete cetăţeneşti denumite CLAP (Comitete de aprovizionare şi de producţie). Ideea preşedintelui socialist Nicolas Maduro a fost de a evita contrabanda care, în opinia sa, s-ar afla la originea lipsei produselor din magazine.
În 24 de ore, presa locală a semnalat acest tip de proteste în cele patru colţuri ale ţării: în oraşele Valera (est), San Juan de los Morros (centru), Porlamar (vest) şi Maturin (nord-est).
Conform Observatorului Venezuelean privind Conflictele Sociale, între ianuarie şi mai, în Venezuela ar fi avut loc 2.779 de manifestaţii legate de diferite penurii (de alimente, de medicamente etc.) sau lacune în serviciile publice (apă, electricitate).
La cinci kilometri de manifestanţii dispersaţi de către poliţie miercuri, şoferii de autobuz au manifestat cu vehiculele lor pentru a cere piese de schimb în faţa Ministerului Transporturilor.
‘În prezent, avem probleme cu bateriile, cu pneurile, cu cărbunele. Preţul benzinei a crescut. Aşa nu mai merge’, a declarat pentru AFP Alfonso Rangel, şofer de autobuz.
Venezuela are deja cea mai mare inflaţie din lume, de 180,9% în 2015. Cifra ar urma să crească la 700% în acest an, conform Fondului Monetar Internaţional (FMI).
În faţa acestor proteste, guvernul se apără spunând că ‘Venezuela este victima unui război economic zilnic, unei penurii provocate, unui monopol asupra produselor’, potrivit vicepreşedintelui Aristobulo Isturiz, care îi acuză pe oamenii de afaceri de dreapta că sunt vinovaţi de această criză.