Tot mai mulţi angajaţi din textile abandonează munca multă pe bani puţini, oricât de disperaţi ar fi – analiză
Peste 220.000 de români muncesc, cu acte, în industria textilă, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Majoritatea lucrează în fabrici de confecţii.
Dacă ne uităm la valorile ultimilor 14 ani, aflăm că anul 2002 a fost cel mai bun din intervalul menţionat, în privinţa numărului de salariaţi care lucrau, „cu acte”, în confecţii. Peste 347.000 de oameni munceau în fabricile de confecţii, în România anului 2002. Din acest moment începe progresiv declinul numărului salariaţilor din confecţii. Astfel că, până în 2012, mai aveam puţin peste 157.000 de oameni care lucrau în fabricile de profil, iar în luna aprilie 2014 –în jur de 137.000, potrivit informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistică pentru Economica.net.
Industria textilă – şi în mod particular confecţiile – continuă însă să fie un domeniu ofertant în privinţa locurilor de muncă vacante, mediate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din ţară (AJOFM-uri), cu toate că numărul angajaţilor care lucrează legal în industrie a scăzut dramatic, în ultimii ani.
Potrivit statisticilor realizate lunar de ECONOMICA.NET împreună cu ANOFM şi cele mai mari site-uri de recrutare, industria textilă se află în top trei domenii care angajează urgent oameni, în ţară.
Lună de lună vedem acelaşi număr de locuri de muncă vacantate de angajatorii din industria textilă. De ce?
O explicaţie plauzibilă ar fi fluctuaţia mare de personal, mai ales la nivelul posturilor de la baza organigramei, ne-au spus recrutorii Manpower, jucător de top din piaţa de recrutare.
Mulţi candidaţi refuză acest tip de posturi, iar o parte dintre cei care acceptă renunţă la postul ocupat în prima lună de contract. Pe de-o parte, pentru că munca operatorilor, croitorilor, cusătorilor, etc. este solicitantă şi necesită permanent concentrare şi atenţie, iar, pe de altă parte, programul de lucru, sistemul de lucru şi remuneraţia nu sunt atractive ca să compenseze condiţiile grele de muncă, ne-au spus recrutorii Manpower.
„Condiţiile de lucru sunt foarte grele. Se lucrează mult în picioare, este solicitată dexteritatea și vederea, unde apar uneori probleme. Cei care identifică oportunităţi în alte industrii migrează spre acestea și nu doresc să mai revină în industria textilă. Foarte mulți din cei care au lucrat în industria textilă înainte de anul 1990 sunt în această situaţie: fie s-au reprofilat, fie au emigrat, fie au ieşit din câmpul muncii”, a spus pentru ECONOMICA.NET Cristina Istrătescu, managerul agenţiei Manpower Ploiești.
Fabricile de textile caută personal necalificat, cu o rezistenţă fizică şi emoţională peste medie
Angajatorii din industria textilă caută în principal forţă de muncă necalificată care să execute operaţiuni simple şi repetitive. Concret, angajează operatori pentru maşini de cusut, croitori, cusători şi controlori de calitate, ne-au spus recrutorii Manpower.
Punctual, angajatorii din industrie caută oameni care au absolvit studii medii, au experienţă în industria textilă, iar companiile străine preferă oameni care au şi cunoştinţe elementare de limbă străină (în general, engleză).
De cele mai multe ori, experienţa în industria de profil este o condiţie obligatorie la angajare, verificată, confirmată prin proba de lucru prevăzută în cadrul procesului de recrutare, ne-au mai spus recrutorii Manpower.
„Profilurile căutate în industria textilă generează un paradox. În principiu, sunt cele mai simple, mai puţin restrictive (n. red. în privinţa profilului profesional al candidatului) şi vizează, implicit, un segment amplu din forţa de muncă. În acelaşi timp, cerinţele impuse viitorilor angajaţi – volum mare de muncă, salariu mic, ore suplimentare – diminuează drastic numărul celor interesaţi de această industrie. Rezistenţa şi capacitatea de a performa în condiţii de stres, precum şi disponibilitatea la muncă peste program sunt esenţiale„, a explicat pentru ECONOMICA.NET George Păunescu, managerul agenţiei Manpower Craiova.
Cum sunt plătiţi angajaţii din industria textilă
Salariul de încadrare pentru muncitori necalificaţi este adesea salariul minim pe economie, dar şi pentru celelalte posturi din industrie salariul rămâne sub nivelul salariului mediu pe economie, ne-au spus recrutorii Manpower.
În general, plafonul maxim la care poate ajunge remuneraţia este de 800 lei net. Din păcate, din cauza competiţiei globale, costurile din industria textilă, inclusiv cele cu forţa de muncă, sunt comparate cu cele din ţările asiatice, ceea ce duce la o mare presiune asupra salariilor, au adăugat recrutorii Manpower.
„Nu există o flexibilitate foarte mare în privinţa bugetelor, deoarece orice mărire de salariu ar afecta major marja de profit a angajatorului care este oricum mai mică decât în alte industrii”, a explicat George Păunescu pentru Economica.net.
Cele mai multe angajări din industria textilă se fac pe bază de contract individual de muncă, însă tendinţa este ca acesta să fie pe durată determinată. O practică larg răspândită în industrie este plata în acord: angajatul trebuie să îndeplinească o anumită normă pentru a beneficia de salariul de încadrare, iar dacă depăşeşte norma, este plătit suplimentar, au conchis recrutorii Manpower.
Firmele din industria textilă care au făcut cele mai multe angajări în 2013 | Localitate/Judeţ | Număr mediu salariaţi 2013 (Ministerul de Finanţe) | Câţi oameni a angajat în 2013 |
Etiss Confexim SRL | Ploieşti, Prahova | 832 angajaţi | 515 |
Autocom Amicii GLC SRL | Lupeni, Hundoara | 1014 salariaţi | 373 |
Emmevi Textil SRL | Măcin, Tulcea | 333 salariaţi | 307 |
Coindu Romania SRL | Curtici, Arad | 1.045 salariaţi | 218 |
Trimsol Romania SRL | Făget, Timiş | 665 salariaţi | 217 |
Sursă date: ONRC pentru Economica.net.