Tragedie, rock, capitalism sălbatic

Rockerii au fost intotdeauna o specie aparte. Au simtit mai mult, au trait mai mult, au indraznit mai mult, au cerut mai mult, au iubit mai mult, au descoperit printre primii limitele de sus ale naturii umane. Unii i-au blamat, altii i-au inteles. Cert este ca niciodata nu au trecut neobservati. Gasca lor solida si solidara a avut un efect de sinergie incredibil. Intregul parea de zeci de ori mai mult decat suma partilor.

Unii s-au speriat de ei si i-au injurat, altora li s-au parut ciudati, nu i-au inteles si i-au izolat. Logic, rockerii si-au cautat debusee prin asa numite cluburi, in fapt bombe si la propriu si la figurat. Si-au cautat alinarea in locuri unde sufletul, prietenia adevarata, solidaritatea, berea si tigarile “la posta”, atmosfera in general era una izolata de ipocrizia pe care o vedem cu totii azi in societate. S-au strans in gasti unde principiile sunt in interior, sentimentele sunt calde si reale, unde omul este valorizat pentru ceea ce este nu pentru ceea ce vrea sa para sau ceea ce spun altii despre el, s-au strans acolo unde bucuria vietii chiar era simtita in suflet.

In curajul lor, au uitat un singur lucru – sa aiba grija de ei. Au uitat sa inteleaga fata hidoasa a capitalismului – profit inainte de toate, profit cu orice pret. Tinerii care au murit acolo/ au fost raniti au pierdut lupta cu capitalismul romanesc, salbatic, primitiv. Pentru ca dincolo de orice discutii, problema structurala sta in modul in care unii dintre noi inteleg capitalismul. Despre cum multi patroni ne vad doar ca niste entitati care trebuie sa le bagam bani in buzunar, daca s-ar putea chiar pe degeaba.

Nu poti sa ai incredere in nimic. Ne prostesc cu mancare stricata in magazine si hipermarketuri, ne pacalesc cu masini care polueaza si omoara incetul cu incetul oameni, ne vand produse noi cu nenumarate vicii ascunse, ne inseala asteptarile cu lucruri ieftine vandute la pret de pret. Profitul cu orice pret, chiar cu moarte – asta e deviza. Suntem cu totii vazuti ca niste sclavi pe plantatie, maini ce apuca, guri ce mananca, ochi ce se uita si doar atat. Viata celorlalti este atat de putin pretuita incat nu merita sa te chinui sa respecti un minimum de reguli, isi spun probabil in fiecare zi.

E o rusine sa-i vezi cum se vaita ca platesc taxe, se alinta ca dau sa manance (sic) la oameni. E o jena teribila sa-i vezi cum adora banii, banii cat mai multi si nimic altceva nu conteaza in viziunea lor. Costuri pentru siguranta clientilor, grijă pentru oameni? As.

Capitalismul salbatic i-a condamnat pe acei tineri la moarte. Capitalism reprezentat prin patroni pe care i-a durut undeva ca acolo pot muri oameni. Capitalism reprezentat prin functionari antreprenori de spaga, pe care i-a durut undeva ca patronii nu respecta minimul de siguranta so ca acolo pot muri oameni. Capitalismul reprezentat prin decidenti de politici publice si formatori de opinie care au incurajat si aplicat doctrina statului mic si slab si masurile de austeritate acolo unde nu trebuie, inchizand spitale, blocand angajari in spitale, SMURD, ISU, pompieri, justitie s.a.. Cine sa mai monitorizeze, cine sa mai controleze, cine sa mai verifice, cine sa mai inchida, cine sa mai traga la raspundere, cine sa mai judece? Atunci statul a devenit total impotent in fata goanei dupa profit cu orice pret, si, cu ajutorul unor functionari dornici de spaga – a facut posibila tragedia de vineri si poate cate vor mai fi…

Ar spune unii ca in acest tip de capitalism suntem tratati de patroni/ functionari spagari ca niste animale, dar acestia ar gresi grav. Nu este nici macar atat. Capitalismul autentic din tarile civilizate, decidentii din Uniunea Europeana conditioneaza subventiile de respectarea bunastarii animalelor. S-a ajuns departe, s-a trecut de peste o suta de ani de grija tintita pentru bunastarea oamenilor.

Nimeni nu mai are frica de nimic daca nu respecta legea. In numele democratiei si al libertatii se fac abuzuri incredibile, fiecare incearca sa ne pacaleasca, sa ne fure, sa ne minta, sa ne prosteasca! Nimeni nu mai respecta nicio norma de siguranta in afara de siguranta profitului si impartirea acestuia cu spaga catre anumiti functionari!

Capitalismul salbatic ne condamna pe toti la moarte….