Transfăgărășan: Cel mai spectaculos drum din România împlinește azi 50 de ani UPDATE

„Astăzi se împlinesc 50 de ani de la deschiderea Transfăgărășanului. Cinste celor care au participat la construirea lui și îl întrețin până astăzi”, se arată în postarea DRDP Brașov.

Modernizarea Transfăgărășan

La finalul lunii februarie, a fost semnat contractul pentru elaborarea documentației necesare modernizării Transfăgărășanului, pe tronsonul cuprins între km 104 – km 130+800, cu ofertantul câștigător, Rutier Connex XXI S.R.L., a informat atunci secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu.

Scopul acestui studiu de fezabilitate constă în determinarea soluțiilor tehnice care să permită menținerea Transfăgărășanului deschis pe toată durata anului între Piscul Negru și Cabana Bâlea Cascada.

Executarea în regim de urgență a celui mai spectaculos drum din România a fost determinată de invadarea Cehoslovaciei, spuneau anul trecut reprezentanții CNAIR, cu ocazia aniversării a 49 de ani de Transfăgărășan.

„Transfăgărășanul rămâne o mândrie națională cu proiectare și execuție integral românească! Un lucru mai puțin evocat este inițierea acestui mare proiect de infrastructură în contextul geopolitic al invadării Cehoslovaciei, fapt ce a determinat executarea în regim de urgență a Transfăgărășanului”, transmitea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe pagina sa de Facebook.

Invazia Cehoslovaciei, oficial Operațiunea Dunărea, a fost ocuparea Republicii Socialiste Cehoslovace de către forțe armate din cinci state membre în Pactul de la Varșovia – Uniunea Sovietică, R.P. Bulgaria, R.P. Ungară, RDG și R.P. Polonă – în noaptea de 20–21 august 1968. Aproximativ 250.000 de soldați au ocupat atunci Cehoslovacia. Două state membre ale Pactului de la Varșovia, anume Albania și România, au refuzat să participe, potrivit Wikipedia.

În plus, după 1970 din cauza inundațiilor catastrofale programul de autostrăzi a fost suspendat și întreaga atenție a fost îndreptată spre refacerea infrastructurii afectate, iar ulterior s-au schimbat radical prioritățile în favoarea transportului feroviar și naval, mai spun cei de la CNAIR.

Potrivit lor, principalul proiect de infrastructură din România din acea perioada a fost Transfăgărășanul, care rămâne mândria celor care lucrează și astăzi în sectorul rutier din România.

Detalii tehnice

Şoseaua urcă până la o altitudine de 2042 de metri în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 metri în pasul Urdele.

Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici.

Pentru Transfăgărăşan, spre exemplu, s-au construit patru milioane de metri cubi de terasamente, peste 290.000 metri cubi de fundaţii, aproximativ 600.000 de suprastructuri de macadam, s-au folosit peste 6.000 de tone de explozibil. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea, aflat la cea mai înaltă cotă, cu o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă.