Transformarea digitală: un proces cu avantaje nu doar financiare – Deloitte România

Economica.net
25 09. 2020
digitalizare_83916300

Autorul susţine că, în România, o ţară care se bucură de o susţinută notorietate în Europa în materie de oportunităţi în domeniul tehnologiei, mai mult de jumătate dintre companii (55%) au făcut doar mici investiţii în acest sector, potrivit celei mai recente ediţii a studiului Digital Economy and Society Index, aşadar încă există multe oportunităţi pe care le pot explora.

Conform opiniei, transformarea digitală este un proces care necesită o recalibrare continuă atât a modelelor de afaceri, de operare şi de interacţionare cu clienţii, cât şi a competenţelor deţinute de companii. Pentru multe dintre acestea, demararea unui astfel de proces susţinut stă sub semnul rentabilităţii investiţiilor.

Potrivit studiului Deloitte Digital Transformation 2020, companiile care înregistrează un nivel ridicat de digitalizare raportează creşteri ale veniturilor mult peste media industriei din care provin şi sunt de trei ori mai înclinate spre a raporta o creştere a veniturilor anuale globale decât organizaţiile cu un nivel mic de digitalizare. Este şi cazul producătorului de jucării Lego, care, prin iniţierea unui program de transformare digitală axat pe infrastructuri sigure, îmbunătăţirea experienţei consumatorilor şi introducerea unor noi servicii şi produse, a reuşit nu numai să evite falimentul în 2004, dar şi să îşi mărească şi veniturile. Compania a regândit întregul lanţ de aprovizionare prin sisteme de ERP, a reproiectat arhitectura sistemelor IT şi şi-a creat noi surse de venit, precum aplicaţiile şi jocurile mobile, ajungând cinci ani mai târziu să îşi dubleze veniturile.

Pe lângă o creştere a veniturilor, în opinie se menţionează că transformarea digitală ajută şi la eficientizarea proceselor unei organizaţii. Atunci când Spotify, platforma de servicii de streaming muzical, anunţa în 2016 migrarea către serviciile de cloud oferite de Google, aceasta nu a făcut decât să opteze pentru o infrastructură mult mai flexibilă care să îi permită o reducere a costurilor şi a timpului petrecut pentru mentenanţa propriilor centre de date sau a celor închiriate. Mai mult, migrarea a oferit posibilitatea de a efectua mult mai rapid unele dezvoltări ale platformei, lucru care i-a permis să ofere o experienţă inovatoare clienţilor săi, inclusiv prin personalizarea automată a conţinutului.

Mai mult decât atât, transformarea digitală este o ocazie de a îmbunătăţi semnificativ întreaga interacţiune cu clientul, de a-l duce în centrul filosofiei de business. Cu ajutorul analizei şi interpretării datelor, organizaţiile pot înţelege mai bine nevoile clienţilor şi lua măsuri în vederea îmbunătăţii calităţii serviciilor şi a produselor pe care le oferă. Confruntată cu rezultate economice slabe cauzate de o politică de expansiune excesivă căreia i se adăugau efectele crizei financiare din 2008, Starbucks a început să pună în aplicare în acel an un plan prin care combina data analytics şi IoT – Internet of Things -, programe de loialitate şi aplicaţii mobile, cu scopul de a planifica noile zone de amplasare a magazinelor sale sau a alinia serviciile şi produsele pe care le oferea cu preferinţele clienţilor.

Conform opiniei, chiar dacă, de cele mai multe ori, companiile folosesc resurse interne în vederea transformării digitale, colaborarea cu potenţialii parteneri externi este la fel de importantă. Prin prisma parteneriatelor încheiate cu Lyft, una dintre cele mai importante reţele de transport din Statele Unite, şi cu Uber Eats, Starbucks este un exemplu edificator şi pentru modul în care relaţia dezvoltată cu colaboratorii externi poate ajuta în procesul de transformare digitală. Astfel, nu numai că Starbucks oferă valoare adăugată clienţilor săi prin acordarea de beneficii suplimentare în programul de loialitate în baza călătoriilor efectuate prin aplicaţia de ride-sharing, dar are şi o mai bună arie de acoperire pentru vânzarea produselor sale prin dezvoltarea programului de livrări.

Potrivit consultantului, capitalul uman joacă un rol esenţial în transformarea digitală a unui business. Atunci când iniţiază un astfel de proces, companiile trebuie să ia în considerare şi gradul de cunoştinţe digitale ale angajaţilor. Procentul europenilor care deţin abilităţi digitale de bază, deşi în creştere, a cunoscut fluctuaţii foarte mici în ultimii cinci ani (58% în 2019, de la 55% în 2015), potrivit studiului Digital Economy and Society Index. În acest context, organizaţiile trebuie să depună eforturi considerabile – de la programe personalizate, de gamification, până la cele oferite prin intermediul telefonului mobil – pentru a perfecţiona capacităţile digitale ale angajaţilor, lucru care poate contribui la creşterea reputaţiei de angajator a companiei şi la îmbunătăţirea relaţiei dintre angajator şi angajaţi.

Pentru multe companii care deja au ales calea transformării digitale, rentabilitatea investiţiilor a fost reflectată în modul în care acestea au înregistrat creşteri excepţionale, şi-au eficientizat procese, şi-au îmbunătăţit calitatea serviciilor şi a produselor pe care le oferă, au construit relaţii solide de business cu colaboratori externi şi au legat relaţii strânse cu angajaţii. Acestea au înţeles că valoarea adăugată generată de transformarea digitală are un impact major asupra întregului business pe termen lung nu doar din punct de vedere financiar. Companiile apelează din ce în ce mai mult la transformarea digitală din motive socio-economice, corelate cu atenţia sporită acordată comunităţilor în care activează, canalizându-şi atenţia asupra indicatorilor de mediu, sustenabilităţii şi diversităţii.

Pentru companiile care sunt la început de drum, pe lângă conştientizarea tuturor beneficiilor antrenate de un proces de transformare digitală, este deopotrivă important să înţeleagă unde se poziţionează pe traiectoria acestui demers, care este gradul de digitalizare pe care şi-l doresc şi care sunt paşii de urmat pentru a-şi atinge obiectivele. Într-o primă instanţă, pot avea în vedere o strategie etapizată, care să stabilească investiţiile prioritare, astfel încât implementarea procesului de transformare digitală să fie una cât mai eficientă.