‘Şapte dintre proiecte vizează dezvoltarea în interiorul ţării, iar două proiecte sunt internaţionale şi pot transforma Transgaz în prima companie românească cu capital majoritar de stat multinaţională în plan regional. Vom deveni una dintre cele patru cele mai mari companii de acest tip din Europa’, a declarat Sterian.
Pe plan extern, Sterian a amintit că Transgaz a depus o ofertă pe 28 decembrie 2017 pentru a cumpăra Vestmoldtransgaz, compania de transport al gazelor din Republica Moldova care se ocupă de construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău. ‘Săptămâna aceasta sau cel mai târziu cea viitoare comisia de privatizare va anunţa rezultatul, sperăm că vom fi noi cei declaraţi câştigători’, a adăugat el.
Sterian a mai spus că, odată declarată câştigătoare, Transgaz va construi gazoductul Ungheni-Chişinău, unde speră să ajungă gaz românesc în anul 2019.
Tot în afara graniţelor, Transgaz a depus o scrisoare de interes pentru a participa la achiziţia unei părţi dintr-un pachet de acţiuni de 66% la DESFA, din Grecia, alături de compania spaniolă Reganosa, urmând ca pe 16 februarie consorţiul să depună oferta fermă pentru cumpărarea pachetului.
‘Aceste proiecte nu sunt doar ale Transgaz, ci ale României şi ale Europei’, a subliniat oficialul Transgaz.
Un alt proiect major dezvoltat de Transgaz este prima fază a gazoductului BRUA, care va lega Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Această primă fază va porni din localitatea Podişor, până la Recaş, cu o investiţie de 530 milioane de euro, din care 180 de milioane de euro bani europeni. Conducta va avea o lungime de 570 de kilometri şi va avea trei staţii de comprimare a 10 MW fiecare, precum şi o capacitate de 1,75 miliarde de metri cubi pe an, în flux bidirecţional.
A doua parte a proiectului BRUA va asigura posibilitatea transportului volumelor de gaze din Marea Neagră spre Europa Centrală. Costurile estimate sunt la 69 de milioane de euro, iar termenul de finalizare – 2020. Proiectul vizează creşterea capacităţii BRUA de la 1,75 miliarde la 4,4 miliarde de metri cubi pe an spre Ungaria şi amplificarea staţiilor de comprimare.
BRUA va avea şi faza a treia, în valoare de 530 de milioane de euro, care va fi gata în 2023 şi vizează reabilitarea şi înlocuirea unor conducte din sistemul naţional de transport al gazelor şi dezvoltarea a 4 sau 5 staţii noi de comprimare.
Alte proiecte ale Transgaz se referă la noi dezvoltări în scopul preluării gazelor de la ţărmul Mării Negre, în valoare de peste 280 de milioane de euro.
‘Gazele care vor veni din Marea Neagră sunt în primul rând destinate consumului românesc, care îmi doresc să fie în creştere. Nu este adevărat că gazele vor avea destinaţia directă la export’, a mai spus Sterian.
El a amintit proiectul în colaborare cu ExxonMobil, care este în grafic, dar şi cel cu Black Sea Oil and Gas, care va începe producţia de gaze din Marea Neagră la mijlocul anului 2019. În ceea ce priveşte proiectul Neptun Deep, ExxonMobil şi OMV Petrom vor lua în acest an decizia finală de investiţii.
Alte proiecte ale Transgaz au ca scop dezvoltări ale conductelor de pe teritoriul ţării, precum cele din zona de nord-est, dar şi modernizarea staţiilor de măsurare Isaccea şi Negru Vodă, precum şi interconectarea cu Serbia, care va fi gata în anul 2026 şi va necesita 43 de milioane de euro.