Transgaz îşi îndeplineşte angajamentele cu privire la proiectul BRUA şi respinge acuzaţiile că ar face un joc în favoarea Ungariei

Precizările societăţii vin în contextul unor informaţii apărute în spaţiul public în România cu privire la proiectul BRUA şi la capacităţile de transport gaze naturale dintre România şi Ungaria.

‘BRUA este un proiect de interes naţional, susţinut ferm şi fără echivoc de Comisia Europeană. BRUA va aduce ţării venituri importante din tarifele de transport gaze naturale şi va transforma România într-un jucător incontestabil pe piaţa gazelor naturale a Uniunii Europene. Transgaz îşi îndeplineşte angajamentele, conform proiectului iniţial, care a beneficiat de sprijinul tuturor Guvernelor României şi de asemenea respinge categoric acuzaţiile că ar face un joc în favoarea Ungariei’, se arată în comunicatul Transgaz.

Reprezentanţii societăţii precizează că rezervarea capacităţii de transport este o condiţie prealabilă pentru a putea demara investiţia în BRUA faza 2.

‘Doar în baza acelor contracte, care arată interes pentru gazele care ar urma să fie transportate, Transgaz poate trece la implementarea proiectului. În cazul rezervării unor capacităţi viitoare (incrementale), rezervarea se face printr-o procedură de sezon deschis angajant. Pregătirea Procedurii de Sezon Deschis Angajant a fost realizată în perioada 2015-2017 prin colaborarea autorităţilor de reglementare din România (ANRE), Ungaria (HEO) şi Austria (ECONTROL), ai operatorilor de transport din cele 3 ţări (TRANSGAZ, FGSZ şi GAZ CONNECT), precum şi ai Comisiei Europene’, precizează comunicatul.

Potrivit sursei citate, procesul de sezon deschis s-a derulat în perioada 16 octombrie – 29 decembrie 2017, iar raportul comun privind prima rundă de ofertare a fost publicat pe paginile de internet ale TRANSGAZ şi FGSZ în data de 29.12.2017, cu respectarea calendarului procedurii. Conform raportului, prima rundă de ofertare a fost încheiată cu succes.

‘Conform manualului procedurii de Sezon Deschis, orice date, informaţii sau notificări întocmite şi transmise de către Solicitanţi şi Ofertanţi în contextul Procedurii de Sezon Deschis Angajant sunt considerate confidenţiale şi vor fi utilizate exclusiv în procesul de evaluare din cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant şi nu vor fi divulgate nici unei terţe părţi, fără consimţământul scris al Solicitantului/Ofertantului relevant’ , menţionează comunicatul.

De asemenea, contractul de transport care este parte integrantă a Manualului de procedură şi care poate
fi consultat pe site-ul companiei conţine o clauză de confidenţialitate, prin care părţile sunt obligate să păstreze confidenţialitatea datelor, documentelor şi a informaţiilor obţinute din derularea prezentului Contract, iar nerespectarea obligaţiilor care decurg atrage răspunderea părţii culpabile, stabilită în conformitate cu prevederile legale.

‘În cadrul acestui proces, Transgaz a ţinut în permanenţă legătura cu Comisia Europeană şi cu ANRE, care au validat deciziile, pe care toate părţile implicate le-au considerat în interesul României şi din punct de vedere strategic, şi din punct de vedere economic. Transgaz precizează că nu are cum să controleze ce se întâmplă cu gazele extrase din Marea Neagră,
pentru că zăcămintele sunt concesionate unor alţi agenţi economici. Subliniem faptul că, în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională în vigoare, Transgaz are doar rolul de operator al sistemului de transport şi nu are dreptul să comercializeze gaze naturale’, se mai arată în comunicatul societăţii.

Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte şi fost ministru al Energiei, declara miercuri, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice, că proiectul conductei de gaze BRUA, care ar urma să lege Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, nu se va realiza în forma actuală, ci va apărea un alt proiect, BRUSA, care va include şi Slovacia.

‘O să vă spun foarte sincer, cred că prima parte din BRUA, acea conductă Podişor-Recaş, stă în puterile noastre să o realizăm. Iar dacă nu se va realiza, nu se va realiza din motive de acces la terenuri, din motive cu care se confruntă şi cei care vor să facă autostrăzi în România şi alte proiecte mari de investiţii. Dar eu cred că prima fază din BRUA, cea de pe teritoriul românesc, se va realiza’, a spus Nicolescu.

Mai departe, el consideră că proiectul nu va mai continua în forma sa actuală, ci ‘în peisaj’ va intra şi Slovacia.

‘Dacă se va realiza BRUA, părerea mea şi este o părere absolut personală şi o spun cu foarte mare deschidere, cred că nu. Şi nu cred că se va realiza nici BRUA, nici BRU. După faza I a proiectului, se va schimba puţin viziunea şi o să apară un alt proiect despre care nu s-a discutat până acum şi care se numeşte BRUSA: Bulgaria-România-Ungaria-Slovacia-Austria’, a susţinut Nicolescu.

El a mai spus că, pentru România, cel mai bine ar fi ca volumele de gaze care vor fi extrase din Marea Neagră să rămână în ţară, unde să fie procesate cu valoare adăugată mare.

Proiectul BRUA este un nou proiect de coridor european de transport al gazelor, care ar urma să aibă o lungime totală de 1.318 kilometri şi să ofere o interconectare mai bună între ţările aflate de-a lungul rutei sale, să sprijine piaţa energiei permiţând noi legături cu proiecte majore de infrastructură, cum ar fi gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) şi gazoductul Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), alte huburi de gaze din Europa Centrală şi viitoarele instalaţii de producţie offshore în Marea Neagră.

De asemenea, proiectul este gândit să asigure o integrare mai aprofundată a pieţelor europene de gaze şi va spori securitatea furnizării.

Transgaz a primit finanţări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (50 de milioane de euro) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (60 de milioane de euro).

Prima fază a proiectului include construcţia unei conducte de gaze naturale cu o lungime de 478 de km între localităţile Podişor şi Recaş, precum şi a trei staţii de compresoare amplasate la Podişor, Bibeşti şi Jupa în România. Costul total al proiectului pe teritoriul ţării noastre este de 479 de milioane de euro.