Transgaz scapă de o anchetă a CE. Compania promite că va pune la dispoziție capacități pentru exportul de gaze către Ungaria și Bulgaria

„Transgaz s-a angajat să pună la dispoziţie capacităţi în punctele de interconectare pentru a se putea exporta volume suplimentare de gaze naturale din România către Ungaria şi Bulgaria. Se va promova astfel circulaţia liberă şi la preţuri competitive a fluxurilor de gaze naturale în Europa de Sud-Est, un pas înainte către o piaţă europeană unică a energiei. Consumatorii din întreaga regiune vor beneficia de un grad sporit de siguranţă a aprovizionării cu acest combustibil de tranziţie esenţial, în vederea atingerii obiectivului final al unui mix energetic fără emisii, în conformitate cu Pactul ecologic european”, a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

În iunie 2017, Comisia a anunţat lansarea unei proceduri oficiale de investigare pentru a evalua dacă Transgaz, societate controlată de stat, care este operatorul tehnic al sistemului de transport din România, a încălcat normele antitrust ale UE prin restricţionarea exporturilor de gaze naturale din România. În special, preocupările Comisiei în sensul că Transgaz ar fi recurs la astfel de restricţionări se întemeiau pe faptul că: societatea a investit insuficient în construirea infrastructurii pentru exporturile de gaze naturale sau că a întârziat construirea acestei infrastructuri; compania a aplicat tarife de interconectare care au făcut ca exporturile de gaze naturale să fie neviabile din punct de vedere comercial şi a invocat argumente tehnice nefondate ca pretext pentru restricţionarea exporturilor.

„Aceste restricţii ar fi putut menţine sau crea bariere în calea circulaţiei transfrontaliere a fluxurilor de gaze naturale din România – unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din UE – către Ungaria şi Bulgaria, contrar obiectivului unei uniuni integrate a energiei, în care energia circulă liber între statele membre, pe baza forţelor concurenţiale şi a celei mai bune utilizări posibile a resurselor. În urma iniţierii procedurii oficiale de investigare, Transgaz a propus să îşi asume anumite angajamente ca răspuns la preocupările Comisiei. Ulterior, Comisia a consultat participanţii la piaţă pentru a verifica dacă angajamentele propuse ar elimina problemele de concurenţă identificate de Comisie. În urma testului de piaţă, Transgaz a adus unele modificări angajamentelor propuse. Angajamentele finale vor permite participanţilor la piaţă să aibă acces la capacităţi semnificative de export prin intermediul punctelor de interconectare dintre România şi statele membre învecinate”, se arată în comunicat.

Astfel, Transgaz s-a angajat să pună la dispoziţie capacităţi minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la punctul de interconectare dintre România şi Ungaria (Csanadpalota). Această capacitate este echivalentă cu aproximativ o şesime din consumul anual de gaze naturale al Ungariei. De asemenea, compania va pune la dispoziţie capacităţi minime de export la un nivel total de 3,7 miliarde de metri cubi pe an în două puncte de interconectare dintre România şi Bulgaria (Giurgiu/Ruse şi Negru Vodă I/Kardam). Această capacitate acoperă mai mult de jumătate din consumul anual de gaze naturale al Bulgariei şi al Greciei.

În plus, Transgaz se va asigura că tarifele pe care le va propune Autorităţii Române de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu vor fi diferite pe piaţa de export şi cea internă, evitându-se astfel tarifele de interconectare care fac exporturile neviabile din punct de vedere comercial, şi se va abţine de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucţionare a exporturilor.

Versiunea finală a angajamentelor prevede o capacitate suplimentară semnificativă faţă de versiunea angajamentelor care a fost testată de piaţă, în special pentru Ungaria, prin includerea capacităţilor avute în vedere pentru tronsonul românesc din prima fază a proiectului privind gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA).

În consecinţă, participarea societăţii Transgaz la acest proiect va fi, de asemenea, supusă unor termene-limită obligatorii din punct de vedere juridic.

Angajamentele rămân în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar un administrator-supraveghetor va fi însărcinat cu monitorizarea aplicării şi respectării angajamentelor.

„Comisia a ajuns la concluzia că versiunea modificată a angajamentelor propuse de Transgaz răspunde preocupărilor identificate în materie de concurenţă şi, prin urmare, le-a conferit acestora un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, se precizează în comunicat.

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz este unicul administrator şi operator al reţelei de transport al gazelor naturale din România, care include toate punctele de interconectare cu ţările vecine. România este al doilea producător de gaze naturale din UE (după Ţările de Jos) şi dispune de rezerve importante de gaze naturale, inclusiv de unele zăcăminte de gaze naturale descoperite recent în Marea Neagră. Articolul 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) interzice abuzul de poziţie dominantă care restrânge concurenţa în UE.

În urma inspecţiilor efectuate în iunie 2016 în România, Comisia a lansat o procedură oficială de investigare privind comportamentul Transgaz, în iunie 2017; în septembrie 2018 a informat societatea cu privire la preocupările sale preliminare în materie de concurenţă. La 21 septembrie 2018, Comisia a invitat părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la o versiune anterioară a angajamentelor.

Articolul 9 din Regulamentul antitrust al UE (Regulamentul nr. 1/2003) îi permite Comisiei să pună capăt procedurilor antitrust prin acceptarea de angajamente propuse de o societate. Printr-o astfel de decizie nu se ajunge la o concluzie cu privire la faptul că normele antitrust ale UE au fost sau nu încălcate, dar societatea este obligată să îşi respecte angajamentele. Dacă Transgaz încalcă aceste angajamente, Comisia îi poate impune o amendă de până la 10% din cifra sa de afaceri la nivel mondial, fără a fi necesar să dovedească existenţa unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

„Furnizarea de energie sigură consumatorilor şi întreprinderilor este unul dintre obiectivele Pactului ecologic european. O piaţă a energiei concurenţială şi pe deplin integrată stimulează siguranţa aprovizionării, iar libera circulaţie a fluxurilor de gaze naturale din România către Bulgaria şi Ungaria contribuie la obiectivul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu Pactul ecologic european. Cazul Transgaz completează eforturile Comisiei de a permite libera circulaţie a fluxurilor de gaze naturale la preţuri competitive şi o mai mare siguranţă a aprovizionării pe pieţele gazelor naturale din Europa Centrală şi de Est. În mai 2018, Comisia a impus societăţii Gazprom obligaţii în vederea eliminării restricţiilor contractuale privind fluxurile transfrontaliere de gaze naturale şi a asigurării de preţuri competitive pentru acest produs în Bulgaria, printre alte ţări. În decembrie 2018, Comisia a adoptat o decizie prin care societăţii BEH Gas i se aplica o interdicţie, pentru a se asigura faptul că societăţile concurente au acces la infrastructura de bază a gazelor naturale din Bulgaria şi că pot concura liber pe piaţa gazelor naturale din această ţară”, se mai spune în documentul citat. A