Transgaz vrea să intre în acționariatul terminalului de LNG de la Alexandropoulis “la momentul potrivit”. Discuții pe tema coridorului vertical de gaze, se va cere finanțare europeană

“CEO-ul Gastrade ne-a informat că terminalul de la Alexandroupolis va fi operațional de la 1 octombrie. Suntem în continuare interesați să devenim acționari ai terminalului plutitor de stocare și regazificare a gazelor (FSRU) de la Alexandroupolis, dar vrem să intrăm la momentul potrivit, când toate condițiile sunt îndeplinite pentru a maximiza efectul pentru România”, a spus directorul general al Transgaz, Ion Sterian, prezent la un summit pe tema coridorului vertical al gazelor, de la Salonic, citat de presa de specialitate.

Terminalul de la Alexandropoulis are o capacitate de 153.500 de metri cubi și va fi capabil să transforme LNG  în 5,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Terminalul este esențial pentru așa-numitul proiect al Coridorului Vertical al Gazelor, care ar urma să aducă gaze non-ruse în mare parte din Europa de Est, inclusiv în România. Extinderea planificată a Interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB) la cinci miliarde de metri cubi pe an de la trei miliarde depinde de punerea în funcțiune a instalației de la Alexandroupolis.

Terminalul ar fi trebuit să intre în operare comercială încă din luna aprilie, dar a apărut o problemă cu sistemul de conducte submarine și terestre, care conectează Unitatea Plutitoare de Stocare și Regazeificare (FSRU) ancorată în larg la sistemul național de transport al gazelor. Potrivit ultimelor aunțuri de la firma Gastrade, operatorul instalației, terminalul va fi operațional de la 1 octombrie, moment care coincide cu debutul anului gazier

Producătorul național de gaze Romgaz a anunțat, în august 2019, că vrea să investească în noul terminal de LNG de la Alexandropoulis. În martie 2020 însă, Romgaz a renunțat la idee: a anunţat că nu mai consideră oportună achiziţia a 20% din compania Gastrade, “în contextul economic actual”, așa că proiectul a continuat fără implicarea unei companii românești.

Amintim că Transgaz a intrat și în acționariatul companiei care vrea să construiască un nou terminal de LNG în Grecia, în portul Volos. Toamna trecută, potrivit unui anunț al presei elene, a acceptat să preia o participație de 15% în consorțiul Mediterranean Gas, care promovează proiectul Argo FSRU. Asta după ce consorțiul a depus o cerere la autoritățile elene pentru o revizuire a majorării de capital care să faciliteze intrarea Transgaz în consorțiu cu o cotă de 15 %. FSRU Argo va fi proiectat să furnizeze până la 4,6 bcm de gaze naturale, anual.

Consens pe “coridorul vertical”, în ciuda dificultăților. Se vor cere bani europeni

Reprezentanții operatorilor de transport și de sistem semnatari ai Memorandumului privind Coridorul Vertical și-au exprimat încă o dată consensul pentru construirea Coridorului Vertical, iar deciziile de investiții vor fi luate de toate țările participante la acest proiect unitar, a declarat Sterian, potrivit aceleiași surse

„Astăzi (5 septembrie – n.r.) ne-am întâlnit la Salonic, așa cum am convenit încă din vară. Am analizat motivele care au dus la lipsa rezervărilor de capacitate în licitații, mă refer la cea privind capacitatea incrementală de la 1 iulie, și pașii următori pentru a face operațional acest Coridor Vertical, la capacitatea propusă de 10 miliarde de metri cubi de gaze în prima fază.

În urma discuțiilor au rezultat acțiunile comune pe care le vom întreprinde, inclusiv cu ocazia CESEC de la Budapesta din 18-20 septembrie; mă refer la prezentarea unui concept comun tuturor miniștrilor energiei din țările semnatare ale coridorului vertical. Dorim să facem acest lucru pentru a primi fonduri europene pentru a finaliza infrastructura de transport al gazelor în fiecare țară.

Astfel, Uniunea Europeană va acorda fonduri fiecărei țări în funcție de conceptul pe care îl prezentăm ca un tot unitar. Fiecare va justifica în fața Comisiei Europene nevoia de finanțare pe proiectele respective pe care le are”, a spus Sterian.

“De exemplu, la ICGB (firma care operează IGB, interconectorul Grecia-Bulgaria) în Grecia se vor acorda fonduri pentru creșterea capacității IGB de la 3,5 miliarde metri cubi la 5 miliarde metri cubi. Bulgaria dorește fonduri pentru refacerea a 63 de kilometri de conductă, pentru creșterea capacității stației de comprimare Kardam, pentru a crește volumele la granița cu România – mă refer la Kardam – Negru Vodă. Alte fonduri vor merge către creșterea capacității de interconectare în flux invers între Bulgaria și Grecia, proiecte grecești între Alexandroupolis și Sidirokastro până la Kulata, precum și mai multe stații de comprimare.

România vrea să primească bani pentru BRUA 2, plus pentru o stație de comprimare în zona Coroi, în centrul țării, între Onești și Mediaș. După ce vom prezenta proiectul miniștrilor energiei la CESEC, la Budapesta, vom solicita o întâlnire cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu noul comisar pentru energie.

Până la 18 ianuarie 2025, proiectele trebuie depuse la Fondul de modernizare de către fiecare țară. La sfârșitul lunii martie, se va reuni grupul țărilor din Fondul de modernizare (10 țări), cărora li se vor alătura Grecia și Portugalia, plus cele trei țări neutre: Germania, Olanda și Suedia. La sfârșitul lunii martie, vom ști ce finanțare avem și vom începe deciziile de investiții, procedurile de licitație și așa mai departe. Dacă calendarul propus va fi respectat, sperăm ca proiectul Coridorului Vertical să fie gata până la sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027”, a explicat directorul general al Transgaz.