Transnistria – Liderul separatist de la Tiraspol vede în consolidarea militară a Republicii Moldova o ameninţare

„Atunci când vecinul nostru, cu care avem un conflict nerezolvat de peste 30 de ani şi care în trecut ne-a atacat în mod perfid oraşele paşnice, începe brusc să se înarmeze, fireşte este o ameninţare”, a declarat liderul transnistrean, citat de EFE.

Potrivit lui Krasnoselski, militarizarea Republicii Moldova este un factor pe care Transnistria nu îl poate ignora, scrie Agerpres.

„Nimic nu se face degeaba, iar în acest caz, banii, echipamentele, armele, radarele de apărare antiaeriană sunt, de asemenea, alocate pentru un scop specific. Care anume? Cu siguranţă nu apărarea”, a declarat liderul separatist de la Tiraspol.

În acelaşi timp, el afirmă că toţi actorii internaţionali, inclusiv partenerii occidentali ai Republicii Moldova, sunt de acord că Transnistria nu reprezintă o ameninţare pentru Republica Moldova.

Transnistria, un teritoriu de numai 500.000 de locuitori, majoritatea slavi (ruşi şi ucraineni), a rupt legăturile cu Chişinăul după un conflict armat în 1992, în care a primit asistenţă din partea Rusiei.

În conformitate cu Acordul privind reglementarea paşnică a conflictului transnistrean, semnat în iulie 1992, Rusia a desfăşurat 2.400 de soldaţi pentru a asigura pacea în zonă, dar a redus acest contingent de-a lungul anilor.

Republica Moldova cere retragerea trupelor ruse din regiune (Grupul operativ de trupe ruse GOTR) precum şi a arsenalului sovietic din Transnistria (depozitele de la Cobasna), estimat la vremea respectivă la aproximativ 40.000 de tone de arme şi muniţii. În plus, Chişinăul a pledat de la cele mai înalte tribune internaţionale în transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii din Transnistria într-o misiune civila internaţională.

Mai mult, Chişinăul s-a pronunţat în repetate rânduri pentru rezolvarea diferendului transnistrean strict pe cale politică şi negocieri. Nu în cele din urmă, autorităţile de la Chişinău au optat pentru consolidarea forţelor armate şi a apărării antiaeriene după agresiunea nejustificată şi ilegală a Rusiei în Ucraina şi survolarea spaţiului republicii de către rachete ale Federaţiei Ruse în mod ilegal. În mai multe rânduri, fragmente de rachetă ruseşti au căzut pe teritoriul Republicii Moldova în urma atacurilor ruse în Ucraina, notează presa de peste Prut.

În interviul pentru TASS, Krasnoselski a calificat drept realist scenariul aderării Republicii Moldova la UE fără Transnistria.

„Cât priveşte declaraţiile despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană fără Transnistria… Aş numi aceasta o abordare realistă. Suntem un subiect separat al relaţiilor internaţionale. Nici UE, nici Moldova nu pot decide pentru noi. Prin urmare, dacă ţară vecină vrea să adere la ceva, vă rog, noi ne stabilim singuri destinul”, a susţinut el.

Krasnoselski a declarat că alegerea europeană a Republicii Moldova nu afectează relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului. „Sunt profund convins că scenariul în care există relaţii de bună vecinătate între Transnistria şi Republica Moldova este cel mai profitabil şi viabil dintre toate. Şi poate fi implementat chiar şi în condiţiile acestei integrări europene. Dar deocamdată autorităţile Republicii Moldova duc relaţiile noastre spre o mai mare confruntare”, afirmă liderul transnistrean.

Anul trecut, atât preşedinta Maia Sandu, cât şi ministrul ei de externe, Nicu Popescu, au lăsat să se înţeleagă că Republica Moldova ar putea adera la UE până în 2030 fără regiunea transnistreană dacă, până atunci, acest conflict nu va fi soluţionat.

Liderul separatist de la Tiraspol este deranjat de faptul că oamenii de afaceri din Transnistria trebuie să achite taxe vamale începând cu ianuarie 2024 la bugetul Republicii Moldova, potrivit postului de radio Vocea Basarabiei. Până acum, chiar dacă firmele din Transnistria erau înregistrate la Chişinău, acestea plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean, conform aceluiaşi post de radio.