Transparency: Modificarea Codului Penal sfidează valorile democraţiei şi regulile statului de drept

Potrivit unui comunicat al TI România, neadoptarea Legii minelor de către Camera Deputaţilor, „dincolo de motivul meschin al neadoptării: lipsa cvorumului la momentul supunerii la vot, a ascuns în umbra sa adevărata miză a votului din ziua de 10 decembrie”, întrucât „în aceeaşi zi Camera Deputaţilor a adoptat două modificări ale Codului Penal – atât cel în vigoare, cât şi cel nou, prin care toţi demnitarii aleşi sau numiţi în funcţie nu mai răspund penal pentru corupţie”.

Niciunul dintre cele două acte normative nu se afla pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, iar „pentru dezinformarea publicului legea care modifică substanţial cele două coduri penale figurează pe pagina Camerei sub titulatura de «Proiect de Lege pentru abrogarea art.74 indice 1 din Codul penal» – articol declarat neconstituţional încă de la jumătatea anului 2011”, se mai spune în comunicat.

Însă articolul 74 indice 1 este de fapt reintrodus atât în Codul Penal în vigoare, cât şi în cel nou şi reprezintă una dintre mizele acestui act normativ, arată organizaţia. Potrivit acestuia, în cazul săvârşirii infracţiunilor de gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, abuz şi neglijenţă în serviciu ori a unor infracţiuni economice, câtă vreme valoarea prejudiciului nu depăşeşte pragul de 500.000 de euro, urmează ca făptuitorul să acopere integral prejudiciul şi să i se aplice sancţiunea amenzii penale, iar dacă prejudiciul este sub 100.000 de euro, se aplică o sancţiune administrativă, spune TI.

„Cu alte cuvinte, marii corupţi îşi vor putea cumpăra libertatea pe bani, în timp ce cetăţenii de rând plătesc 30 de ani pentru un credit de 57.000 de euro aferent programului Prima Casă. În acest condiţii, care este de fapt efectul educativ şi descurajant al sancţiunilor penale”, mai spune TI România.

Adevărata miză a întregului act normativ, potrivit TI, este însă reprezentată de alineatul 3 al articolului 147, care „vine să dezincrimineze complet orice fapte de corupţie săvârşite de demnitarii aleşi ai ţării: preşedintele, deputaţii şi senatorii”, precum şi de membrii profesiilor liberale, scoşi de sub categoria funcţinarilor publici.

Totodată, prin modificarea articolului 253, indice 1, este dezincriminat conflictul de interese pentru demnitarii aleşi sau numiţi, astfel că „niciun ministru, deputat, senator, membru al consiliului local sau judeţean sau primar nu va răspunde penal dacă a obţinut beneficii pentru sine sau pentru o rudă ca urmare a existenţei unei situaţii de conflict de interese”, mai spune TI.

„Transparency International România protestează public faţă de lipsa de responsabilitate a membrilor Parlamentului şi de calitatea profesională şi morală îndoielnică a celor care au propus şi votat asemenea proiecte de lege, în condiţii de opacitate totală şi de manipulare grosieră a informării publice cu privire la conţinutul deciziilor din data de 10 decembrie 2013” şi „solicită Camerei Deputaţilor să facă public modul în care fiecare dintre membrii Camerei au votat cu privire la cele două acte normative menţionate”.

Totodată TI România solicită „grupurilor parlamentare ale PSD, PNL, PDL şi UDMR sau unui număr suficient de deputaţi să îşi asume un demers public de atacare a legilor la Curtea Constituţională, care prin Decizia nr. 573/2011 a declarat art. 74 indice 1 din Codul Penal neconstituţional”.

Organizaţia solicită şi preşedintelui României, „chiar dacă i-ar putea fi favorabile, să nu promulge cele două acte normative”.

„În cazul în care aceste erori de tehnică legislativă sau de voinţă politică nu vor fi corectate cu privire la ambele acte normative votate pe data de 10 decembrie 2013, Transparency International România va sesiza forurile internaţionale în mod constant până la soluţionarea prezentei crize, care reprezintă o afacere transpartinică de familie, cu desconsiderarea societăţii româneşti şi a statului de drept”, se mai spune în comunicatul organizaţiei.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că „nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.

Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum DNA sau ANI.

PDL a depus, joi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate marţi de Camera Deputaţilor la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese.

Şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat, joi, Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Codului penal care au fost aprobate marţi de Camera Deputaţilor.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a precizat, joi, într-un comunicat, că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, au criticat, miercuri, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.