Guvernul datorează aproape 80 de milioane de euro clienţilor bancari care economisesc pentru domeniul locativ

După ce Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a declinat competenţa în privinţa sesizării Curţii de Conturi vizavi de activitatea şi presupusele deturnări de fonduri realizate de BCR Banca pentru Locuinţe (BpL) şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL), cele două procese dintre instituţiile menţionate şi Curte continuă. Problema este că aceste procese ar putea dura ani şi ani de zile, iar clienţii celor două bănci au trecut deja în al doilea an în care statul nu îşi va putea onora sarcina de a achita prima de stat pentru economiile realizate de clienţi pentru viitoare investiţii în sistemul locativ.

Totalul primelor aferente economiilor din 2015 se situează la 200 de milioane de lei, circa 40 de milioane de euro. Potrivit legii de funcţionare a acestui sistem, prima aferentă anului 2016 ar trebui plătită până în luna martie 2017, dar la cum arată lucrurile, acest lucru este puţin probabil să se întâmple. Chiar dacă unii clienţi au renunţat să mai economisească pentru a obţine un credit pentru locuinţă sau fonduri pentru renovarea acesteia, numărul general al clienţilor nu a scăzut cu mai mult de 20.000-30.000, după cum declară reprezentanţii celor două bănci. În acest context, şi pentru anul 2016 totalul primelor de stat datorat de Ministerul Dezvoltării este similar cu cel din 2015.

Soluţia se află acum la Comisia Buget Finanţe de la Camera Deputaţilor

Peste 600.000 de români sunt clienţi ai celor două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, unde au depozite în valoare de circa 3 miliarde de lei şi un sold al creditelor de circa 400 de milioane de lei. Dacă sistemul ar fi repornit, statul ar avea de rambursat sume de aproximativ 80 de milioane de euro (calculele pe 2016 nu sunt încă finalizate). Dacă un client ar avea câte un contract de economisire-creditare la ambele bănci, atunci cuantumul primei de stat ar fi împărţit 50% la RBL şi 50% la BpL pentru a redistribui clientului banii aferenţi economiilor făcute. Clienţii care ies din sistem înainte de împlinirea celor cinci ani de economisire pierd prima de la stat. De asemenea, nu se plăteşte primă pentru dobânda oferită de bancă şi pentru suma care depăşeşte suma de economisit stabilită prin contract. Potrivit experienţei de opt ani ai sistemului bauspar, cam unul din trei clienţi anjung să iasă din sistem înaintea finalizării contractului.

Sistemul de economisire-creditare din România, în prezent blocat de decizia executorie a Curţii de Conturi, ar putea fi repornit în câteva luni, probabil în a doua parte a acestui an, dacă legislaţia nouă va fi adoptată. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor parlamentare, proiectul legislativ aflat acum la Comisia de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor nu vine cu mari noutăţi faţă de legea iniţială, ci doar clarifică anumite aspecte şi stabileşte explicit ceea ce în actuala formă a legii poate fi dedus. De asemenea, caracterul Ordonanţei care ar completa legea nu este retroactiv, dar se bazează pe adresa BNR către Senat, care spune în acest caz: „Creditul nu este o obligaţie”. Cu toate acestea, adoptarea cât mai rapidă a iniţiativei legislative de către Camera Deputaţiilor este esenţială pentru repornirea sistemului.

Slovacia: În ultimii 10 ani statul nu a întârziat plata ratelor. 70% din credite merg în renovarea locuinţelor

Sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ (Bauspar) din Slovacia are aproximativ un milion de clienţi, respectiv 20% din totalul populaţiei, şi funcţionează fără limită de vârstă pentru participanţi, a declarat David Marwan, membru în board-ul de conducere al Prva Stavebna Sporitelna (PSS), cea mai veche bancă din sistem. Conceptul este similar cu cel din România, doar că în Slovacia perioada minimă de economisire pentru a se încasa prima de stat este de şase ani, nu cinci ca la noi, iar prima a fost redusă de la 40% în 1992, la 5% în 2016 însă valoarea maximă a fost menţinută la 66,31 euro.

„În ultimii patru ani, prima de stat a evoluat după o formulă bazată pe dobânda la titlurile de stat”, a explicat David Marwan. În aceste condiţii, clienţii băncii au primit de la stat, în toată perioada de funcţionare, de 25 de ani, fonduri sub forma primei în sumă de aproximativ 17 milioane de euro, iar banca are în sold credite de aproximativ 2,2 miliarde de euro. Dobânzile la depozite sunt de aproximativ 1% pe an, iar la credite variază între un minim de 1,49% şi un maxim de 7,9%. În cazul unui contract clasic de economisire-creditare, dobânda este de 3,9% pe an. În România dobânda la depozite este de 1%-3%, iar cea la credite de 4%-6%.

Potrivit lui David Marwan, şi în Slovacia au existat discuţii cu privire la acordarea primei de stat, cu nivelul acesteia sau cu obligativitatea contractării unui credit după perioada de economisire, însă autorităţile au decis să lase sistemul să funcţioneze după ce au constatat că merită. „Şi la noi politicienii au fost ostili, mai ales la început, când costurile erau mari. În anii ’90, Guvernul a decis să oblige toţi deponenţii băncilor pentru locuinţe să îşi justifice cu documente modul în care utilizează banii economisiţi în sistemul Bauspar. Însă a constatat că măsura a făcut mai mult rău decât bine şi retras-o”, a explicat David Marwan.

David Marwan a arătat că este imposibil ca fiecare client să solicite un credit. Dacă fiecare client ar solicita un credit, nu ar exista suficiente fonduri economisite pentru a susţine partea de creditare. Potrivit lui Marwan, în banca pe care o reprezintă, raportul dintre credite şi depozite este de 1 la 6, adică este nevoie ca şase persoane să economisească pentru ca una să ia credit. Sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ funcţionează, în Slovacia, din 1992, aceasta fiind prima ţară din afara Austriei şi Germaniei care a decis să introducă sistemul.

Dintre împrumuturile acordate în acest sistem, aproximativ 70% merg către renovarea locuinţelor, mai ales că, potrivit Legii, şi Asociaţiile de proprietari pot contracta credite în acest sistem pentru renovarea şi anveloparea clădirilor. Însă, în ultimii 10 ani, statul nu a întârziat niciodată plata primelor în conturile clienţilor, a subliniat Marwan.