Transporturile în 2018: multe proiecte de infrastructură, puţini kilometri, schimbări în conducerea companiilor – retrospectivă

La final de 2018, România se poate „lăuda” cu o reţea de autostrăzi de 807 kilometri.

Anul 2018 marchează schimbări în managementul celor mai importante companii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor – CFR Călători, CFR SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Metrorex, TAROM – în unele cazuri chiar de două ori (CNAB).

Sfârşitul anului 2018 „prinde” Ministerul Transporturilor cu un ministru demisionar, după ce preşedintele Klaus Iohannis nu a vrut să semneze decretul de numire al lui Mircea Drăghici, propus de PSD pentru a fi ministru al Transporturilor în locul lui Lucian Şova.

În pas de melc pe drumurile ţării
Premierul Viorica Dăncilă declara la începutul lunii decembrie că şeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) „pleacă acasă” dacă până pe 31 decembrie nu sunt finalizaţi 100 de kilometri de autostradă.

În acest context, pe 14 decembrie 2018, a fost deschisă în sfârşit circulaţia rutieră pe încă 6,5 kilometri din autostrada A3 de la Şoseaua de Centură până în zona Petricani, după ce reprezentanţii CNAIR au recepţionat lucrările la „ciotul de 3 kilometri”, respectiv sectorul de autostradă Bucureşti – Ploieşti, Nod Centură Bucureşti şi Nod Moara Vlăsiei. Cei 3,3 kilometri s-au adăugat altor circa 3,2 kilometri deja finalizaţi, din apropierea străzii Popasului şi până la Centură.

De asemenea, pe 12 decembrie, CNAIR a dat în folosinţă două din cele patru tronsoane ale autostrăzii Ungheni – Câmpia Turzii, situate între Ungheni şi Iernut (Ungheni – Ogra şi Ogra – Iernut), cu o lungime totală de circa 14 kilometri. În plus, pe 28 septembrie, au fost recepţionate lucrările de la Podul Gilău peste Someşul Mic şi s-a deschis traficul pe încă 9,6 kilometri de autostradă. Întrucât podul, în lungime de 320 metri, face legătura între Gilău şi Nădăşelu, odată cu deschiderea traficului pe acest sector de autostradă, conducătorii auto pot circula pe o lungime de 61 de kilometri, între Câmpia Turzii şi Nădăşelu.

De altfel, pe 30 iulie 2018, a mai fost deschisă circulaţia pe 29 de kilometri (loturile 3 şi 4) din autostrada Sebeş – Turda.

De asemenea, CNAIR a semnat în 2018 contractul de execuţie a tronsonului Autostrăzii Transilvania de la graniţa cu Ungaria, termenul de finalizare fiind luna martie 2020. Astfel, prima porţiune de la graniţa cu Ungaria a Autostrăzii Transilvania, în lungime de 5,35 kilometri, ar urma să fie finalizată în martie 2020. Acest tronson, numit lotul 3 al Autostrăzii Borş – Suplacu de Barcău, se întinde între localităţile Biharia şi Borş, pe o zonă de câmpie, până la graniţa româno-ungară, intersectând la nord de comuna Biharia drumul naţional DN19 (Oradea-Satu Mare).

Tot la capitolul autostrăzi, ministrul demisionar al Transporturilor, Lucian Şova, a anunţat la începutul lunii decembrie că la nivelul MT se analizează trei variante de autostradă care ar urma să lege Ardealul de Moldova, deşi Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a aprobat o lege pentru construcţia autostrăzii A8 Târgu Mureş – Iaşi.

„Înainte de a fi puse în discuţie legi privind realizarea de autostrăzi, încă din vara acestui an am început de o manieră profesionistă să lucrăm la proiectul care priveşte legătura pe autostradă dintre provincia Moldova şi Ardeal. Astăzi avem concluzii şi am ales ca aceste evaluări să fie făcute exclusiv de experţii Jaspers şi BEI PASSA”, a spus el.

Şova a subliniat că acordă o importanţă deosebită legii care a fost promulgată de curând privind conexiunea între Moldova şi Ardeal pe autostradă A8, însă concluziile tehnice arată că se desprind şi alte soluţii.

„Urmează ca la nivelul companiei de drumuri va începe reevaluarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Târgu Mureş – Târgu Neamţ şi va fi depusă la ANAP şi un proiect de licitaţie pentru studiul de fezabilitate şi proiect tehnic pentru autostrada Bacău-Braşov. Vă recomand şi sper că toată opinia publică să analizeze cu atenţie aceste documente. O repet: ambele proiecte sunt atacate de Ministerul Transporturilor, ambele proiecte au semnificaţia lor, nu se concurează între ele cel puţin politic, sigur că din punct de vedere administrativ şi al eficienţei, în funcţie de studiile de fezabilitate vor fi implementate mai repede”, a arătat Şova.

La rândul ei, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat pentru AGERPRES că autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, numită Autostrada Unirii, poate fi eligibilă pentru cofinanţare din fondurile europene structurale şi de investiţii, fiind responsabilitatea autorităţilor române să pregătească un proiect în acest sens.

Un alt proiect important este Drumul Expres Piteşti-Craiova. Pe 3 decembrie, conducerea CNAIR şi reprezentanţii firmelor care au câştigat licitaţiile au semnat la sediul Consiliului Judeţean Dolj contractele de proiectare şi execuţie a tronsoanelor 1 şi 2 din Drumul Expres Piteşti-Craiova. Cu acest prilej, directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, a declarat că, în urma contestaţiilor în instanţă, tronsoanele 3 şi 4 ale acestui drum expres vor fi relicitate, după ce firma care a contestat licitaţia a câştigat.

Mici paşi încep să se vadă şi în ceea ce priveşte infrastructura din Moldova, inexistentă la capitolul autostrăzi, iar contractul de servicii „Elaborare Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic pentru drum de mare viteză Focşani – Bacău” a fost parafat de CNAIR şi Consitrans pe 14 noiembrie 2018. Astfel, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru drumul de mare viteză Focşani – Bacău vor fi întocmite de societatea Consitrans, valoarea contractului fiind de aproximativ 20,1 milioane de lei, fără TVA.

Tot cu Consitrans, CNAIR a semnat contractele de elaborare a studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru drumurile de mare viteză Ploieşti-Buzău şi Buzău-Focşani. Valoarea contractelor este de 12,278 milioane de lei, fără TVA, pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru drumul de mare viteză Ploieşti – Buzău şi de 13,933 milioane de lei, fără TVA, pentru Buzău – Focşani.

Compania de Drumuri a dat în folosinţă în 2018 două centuri ocolitoare, Carei şi Caracal (după şapte ani de la începerea lucrărilor) şi a semnat contractele de proiectare şi execuţie pentru VO Timişoara, Bârlad, Sf. Gheorghe.

Totodată, la 1 octombrie a început construcţia Variantei Ocolitoare Suceava, iar lucrările ar trebui să fie finalizate în 9 luni. Execuţia Variantei Ocolitoare Suceava a fost întreruptă în anul 2014, ca urmare a rezilierii contractului precedent, din cauza inactivităţii fostului constructor.

Pe de altă parte, CNAIR a recepţionat 103 autobasculante Ford 3542D cu lamă şi răspânditor, în baza unui contract de achiziţie în valoare de aproximativ 9,8 milioane de euro, fără TVA, care include şi un pachet de servicii asociat ce se va derula pe parcursul următorilor doi ani. Cele 103 utilaje vor intra în dotarea direcţiilor regionale de drumuri şi poduri din Bucureşti, Constanţa, Craiova, Braşov, Iaşi, Timişoara şi Cluj, întărind astfel capacitatea acestora de a desfăşura în regie proprie inclusiv acţiuni de deszăpezire pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România.

CNAIR a mai achiziţionat anul acesta 19 freze de asfalt în valoare de 7,942 milioane de lei fără TVA, această achiziţie înscriindu-se în planul de retehnologizare a companiei, demarat în anul 2014. Acesta prevede redotarea companiei cu o nouă gamă de maşini şi utilaje specifice lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a drumurilor. Planul pus în aplicare prin Direcţia de Mecanizare presupune achiziţionarea anuală şi etapizată a mai mult de 1.000 de maşini şi utilaje.

Cereri de finanţare europeană pentru proiecte de miliarde de euro
Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene proiecte majore în valoare de circa 4,6 miliarde euro, cel mai recent fiind proiectul privind zona orbitală a Capitalei. Astfel, MT, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a transmis CE, pe 28 noiembrie, proiectul major „Infrastructura integrată pentru zona orbitală a Municipiului Bucureşti”. Acesta este al paisprezecelea proiect major transmis de Organismul Intermediar la Comisia Europeană totalizând aproximativ opt miliarde de euro, din care fonduri de la UE de circa 4,6 miliarde de euro. De asemenea, Ministerul Transporturilor a transmis CE proiectul privind realizarea infrastructurii de centură a Municipiului Bucureşti, care va costa 7,3 miliarde de lei şi va fi funcţională în anul 2024. Din valoarea totală, 5,8 miliarde de lei reprezintă finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Ministerul Transporturilor a emis, pe 19 decembrie, autorizaţia de începere a lucrărilor de construire la infrastructură podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, un proiect de asemenea foarte vechi, durata de execuţie prevăzută fiind de 17 luni de la data demarării efective a lucrărilor. Lucrările la acest obiectiv de investiţii presupun mai multe etape. În prima etapă, se vor executa cele două turnuri ale podului, pe malul Dunării (fundaţii şi elevaţii), în zona judeţelor Tulcea şi Brăila, precum şi primele lucrări la zona de ancoraj a podului, situată în judeţul Tulcea. Acestea reprezintă partea cea mai importantă a infrastructurii podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila pentru că de cele două turnuri de susţinere se va lega toată suprastructura podului.

Pentru exproprierile de pe traseul podului suspendat peste Dunăre, considerat cel mai mare proiect de infrastructură rutieră de după Revoluţie, vor fi acordate peste 10 milioane de lei. Cea mai mare parte din sumă va fi achitată pentru exproprierile din judeţul Brăila, respectiv 9,87 milioane lei, restul de 0,478 milioane lei fiind alocate judeţului Tulcea.

TAROM, în zbor către profit
O evoluţie interesantă şi neaşteptată a fost în anul 2018 cea a companiei TAROM. Operatorul naţional aerian şi-a înnoit flota cu două noi aeronave tip Boeing 737-800 NG (Next Generation), achiziţionate în leasing operaţional, şi a semnat, la Londra, un contract prin care achiziţionează cinci aeronave Boeing 737-MAX 8, construite special TAROM. De asemenea, compania a încheiat sezonul de vară pe plus şi a raportat cele mai bune rezultate financiare din ultimii 4 ani. În plus, anul viitor, flota TAROM s-ar mai putea îmbogăţi cu încă 17 aeronave.

TAROM şi-a crescut numărul de pasageri cu 22% în acest an, după preluarea conducerii companiei de către Werner Wolf, şi a deschis rute noi în ţară şi străinătate, precum Bucureşti – Târgu Mureş, Bucureşti – Baia Mare, Timişoara – Paris, Timişoara – Stuttgart, Cluj – Paris, Satu Mare – Constanţa – Satu Mare, Iaşi – Cluj, Bucureşti – Sibiu – Stuttgart. Din 25 martie 2019, TAROM va opera curse din Oradea către Milano (Bergamo) şi Barcelona (El Prat) şi retur şi intenţionează să reia rutele lung-curier.

În plus, compania TAROM şi aeroportul Arad au semnat un contract prin care operatorul aerian naţional revine în Oraşul de pe Mureş după 15 ani.

La capitolul servicii, TAROM a lansat recent prima aplicaţie mobilă din istoria companiei, aceasta putând fi descărcată gratuit de pe platforma Google Play şi de pe platforma Apple IOS.

De asemenea, compania a inaugurat recent salonul business. După ce au fost investiţi aproximativ 422.000 de euro, acesta a fost adus la standarde în concordanţă cu cele din Europa de Vest. Business lounge TAROM este dedicat tuturor pasagerilor care zboară la clasa business, atât cu compania TAROM, cât şi cu alţi operatori care se află în alianţa Skyteam.

TAROM a înregistrat, în primele opt luni din 2018, cel mai mic număr de incidente raportat la volumul total al zborurilor, respectiv de 1,2 evenimente la 100 de curse, reiese dintr-o analiză de specialitate. Conform datelor Flight Refund, în cadrul cercetării au fost cuprinse şase companii aeriene naţionale, active în România, şi anume TAROM, LOT, Czech Airlines, Lufthansa, Air France şi British Airways.

În intervalul ianuarie – august 2018, companiile analizate au înregistrat în total 981.189 de zboruri şi un procent mediu de incidente de 2,9%. Sub medie s-au clasat TAROM, cu 1,2%, Czech Airlines (1,6%), British Airways (2%) şi Lufthansa (2,6%). Singura companie care a înregistrat un procent peste medie, de 4,6 incidente la o sută de zboruri, a fost Air France.

Trafic aerian în creştere pe aeroporturile bucureştene
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a continuat să înregistreze creşterea numărului de pasageri în 2018. Astfel, în primele nouă luni ale anului, s-a consemnat un trafic aerian de aproape 10,51 milioane de pasageri, un plus cu 7,57% raportat la perioada similară a anului precedent, când au fost 9,77 milioane de pasageri.

Şi numărul mişcărilor de aeronave (aterizări şi decolări) a urcat în perioada ianuarie – septembrie 2018 pe cele două aeroporturi internaţionale bucureştene – Henri Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa) – ajungând la un total de 104.538, mai mare cu 5,90% faţă de cel înregistrat în 2017, în intervalul de timp similar.

În privinţa pasagerilor, vârful de trafic s-a înregistrat în luna august, când aeroporturile Capitalei au înregistrat 1,43 milioane de pasageri, cu 7,87% mai mulţi comparativ cu august 2017 (1,32 milioane de pasageri). Din punct de vedere al procentajului, cea mai mare creştere a numărului de pasageri s-a consemnat în luna aprilie, când în Bucureşti au ajuns 1,14 milioane de pasageri, cu 9,05% mai mulţi decât în aprilie 2017 (1,05 milioane).

În concordanţă cu creşterea activităţii, aeroporturile bucureştene au realizat un profit operaţional de 269,3 milioane lei în primul semestru, în creştere cu 19,1% faţă de primul semestru din 2017. Veniturile în primele şase luni ale anului 2018 (fără influenţa veniturilor din asocieri în participaţiune) au totalizat 440 milioane lei, cu 8,3% mai mult decât în primul semestru din 2017 şi cu 26,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2016. Tot în această perioadă, cifra de afaceri s-a ridicat la 425,31 milioane lei, cu 10% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 şi cu 29,6% faţă de primul semestru al anului 2016. La rândul lui, profitul brut (EBITDA) a crescut cu 21,4% faţă de 2017.

De asemenea, în 2018, CNAB a contractat şi executat o serie de lucrări. Astfel, platforma nr. 1 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă va fi extinsă cu 15.000 mp, respectiv cu patru noi poziţii de parcare a aeronavelor cu literă de cod C, printr-un contract în valoare de aproape 12,7 milioane de lei (exclusiv TVA), semnat cu asocierea formată din Societatea de Construcţii Napoca şi UTI Grup.

Noile poziţii de parcare vor fi prevăzute cu instalaţii de iluminat moderne, pentru asigurarea operării în siguranţă, în condiţii de vizibilitate redusă sau noaptea, precum şi cu instalaţii de balizaj de categoria III ICAO. Pentru acestea vor fi asigurate reţele de utilităţi, inclusiv alimentare şi hidranţi de incendiu, canalizare a apelor pluviale, precum şi drenarea apelor de infiltraţie.

„Noua investiţie va asigura capacitatea de procesare necesară pentru acomodarea traficului aeroportuar în continuă creştere, având ca rezultat creşterea capacităţii de operare a platformelor cu 10%”, a declarat Traian Panait, director general CNAB.

Totodată, compania a făcut reparaţii la pista 2 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, care au început la jumătatea lunii mai. După finalizarea acestora, pista a putut fi folosită pe întreaga sa lungime, de 3.500 de metri. De asemenea, lucrările de reparaţie la căile de rulare de pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” au demarat pe 12 aprilie şi s-au finalizat în noiembrie 2018.

În 2018, Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti (AIHCB) a obţinut din partea Consiliului Internaţional al Aeroporturilor (ACI) certificatul de acreditare nivel 3 – „Optimizare” – în ceea ce priveşte emisiile de carbon. Acreditarea a fost obţinută ca recunoaştere „a activităţii exemplare a aeroportului în gestionarea şi reducerea emisiilor sale de CO2 şi angajarea altor părţi interesate în acest demers, ca răspuns al industriei aeroportuare globale la provocările schimbărilor climatice”, se menţionează în certificatul de acreditare transmis de ACI Europa.

Certificarea se acordă în urma unor analize detaliate, aplicate atât emisiilor de carbon, cât şi măsurilor luate de autorităţile/administraţiile aeroportuare şi de utilizatorii infrastructurilor aeroportuare (companii aeriene, agenţi de handling, refuelling, catering etc.). Credibilitatea programului este asigurată de verificatori independenţi, iar în comitetul de avizare sunt reprezentate cele mai importante instituţii europene şi mondiale – Comisia Europeană, Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, ONU, Eurocontrol, FAA, ECAC etc.

Recent, CNAB a primit recertificarea pentru nivelul 1 („Cartografiere’) şi pentru Aeroportul Internaţional Bucureşti – Băneasa „Aurel Vlaicu”.

Metrorex, sub lupa OLAF în 2018
O ”premieră” negativă a fost consemnată în 2018 în dreptul companiei Metrorex, care s-a confruntat cu un control din partea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), ce a vizat o serie de nereguli în derularea proiectului Magistralei 5 de metrou (Drumul Taberei), care beneficiază de finanţare europeană.

De asemenea, Corpul de control al premierului şi cel al ministrului Transporturilor au verificat modul în care au fost derulate contractele pentru realizarea metroului Drumul Taberei – Eroilor, precum şi circumstanţele în care Metrorex a ajuns să datoreze constructorilor 188 de milioane de lei, pe care compania a trebuit să-i plătească asocierii Astaldi S.p.a. – FCC Construccion SA, Delta ACM 93 SRL, AB Construct SRL pentru revendicări solicitate în perioada 2011-2015. Datoria a fost stabilită printr-o hotărâre a instanţei în anul 2017, rămasă definitivă şi irevocabilă în mai 2018, fără a afecta activitatea societăţii.

În privinţa Magistralei 6 de metrou (1 Mai – Otopeni), Ministerul Transporturilor a anunţat că proiectul va beneficia de finanţare din partea Comisiei Europene, în prezent desfăşurându-se negocieri privind valoarea maximă a fondurilor nerambursabile ce vor fi alocate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Obiectul cererii de finanţare este reprezentat de asigurarea unei conexiuni directe între Bucureşti şi Otopeni, respectiv între Gara de Nord Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă, prin construirea unei noi linii de metrou cu o lungime de 14,2 km şi 12 staţii de metrou.

La jumătatea lunii noiembrie, directorul general al Metrorex, Dumitru Şodolescu, a informat că proiectul Magistralei 6 de metrou (1 Mai – Aeroportul Otopeni) va merge mai departe, iar prima jumătate, de la 1 Mai până la Tokyo, va avea finanţare de la Comisia Europeană, de aproximativ 400 de milioane de euro, iar a doua jumătate, de la Tokyo până la Otopeni, va beneficia de bani de la Agenţia de Cooperare Internaţională din Japonia (JICA). În plus, Şodolescu a menţionat că se va solicita Comisiei Europene o creştere a acestei sume, cu încă 100 de milioane de euro. Valoarea totală a proiectului este 1.391.634.272 euro, iar cofinanţarea va fi asigurată dintr-un împrumut de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională, precum şi din fonduri de la bugetul de stat.

De asemenea, Metrorex şi Primăria sectorului 4 au anunţat că vor demara proiectul comun de construcţie unei noi staţii de metrou la nivel suprateran ce va completa Magistrala 2, iar aceasta va fi situată între staţia de metrou Berceni şi Şoseaua de Centură. Costurile construcţiei vor fi suportate integral din bugetul local al Sectorului 4, iar lucrările vor demara în prima parte a anului 2019 şi vor fi încheiate până la jumătatea anului 2021.

Metrorex a pus în funcţiune spre sfârşitul anului depoul şi terminalul multimodal Străuleşti din cadrul proiectului Magistrala 4. Racord 2. Secţiunea Parc Bazilescu (PS Zarea) – Străuleşti. Pentru început, preţul pentru o oră de parcare este de 1 leu/oră.

„Începem exploatarea terminalului multimodal cu un tarif de 1 leu/oră. Vom analiza şi vom scoate spre vânzare şi abonamente şi, de asemenea, aparatele sunt prevăzute cu un soft ce poate permite ca acela care foloseşte transportul cu metroul şi nu va lua un abonament să poată scana cartela de metrou şi să poată obţine un discount, aşa cum se face şi în ţările din UE. În următoarele şase luni, noi aşa am aprobat darea în exploatare cu un tarif de 1 leu şi în şase luni să facem analiza şi să vedem cum vom scoate acest abonament şi cealaltă facilitate. Durează puţin mai mult până când implementăm, dar prima prioritate este abonamentul”, a declarat directorul general al Metrorex, Dumitru Şodolescu.

Căile Ferate Române, între supravieţuire şi colaps
În ceea ce priveşte calea ferată, CFR Călători „s-a luptat” tot anul cu lipsa vagoanelor şi a garniturilor, în special în contextul acordării de gratuităţi la călătoria cu trenul nelimitat, pe orice rută internă, pentru studenţi, doctoranzi şi masteranzi.

La rândul său, CFR SA are nevoie de aproape 6 miliarde de euro pentru reînnoirea a 10.000 de kilometri de cale ferată, iar Banca Europeană de Investiţii (BEI) este dispusă să ofere companiei un împrumut în acest sens, a declarat Mihai Frumosu, expert în sectorul transporturilor în cadrul BEI, prezent la o conferinţă de profil.

„Ce vrem să fie căile ferate din România, o tinichea ruginită sau un activ valoros? Acum un an am lucrat cu colegii de la CFR SA la o analiză care a stat la baza strategiei CFR SA, iar concluziile acestei strategii sunt îngrijorătoare, chiar deprimante”, a arătat reprezentantul BEI.

Potrivit acestuia, este nevoie de 5,8 miliarde de euro pentru înlocuirea a aproape 10.000 de kilometri de cale ferată.

„Avem 60% din subsistemele de cale ferată care sunt scadente la înnoire. Toată lumea ştie că restricţiile de viteză duc la prelungirea timpului pentru pasageri, iar la trenurile de marfă durata este mai mult decât dublă. Aproape 10.000 de kilometri de linie de cale ferată scadenţi la reînnoire. De ce am ajuns aici? În primul rând, a fost vorba de subfinanţare. În al doilea rând, pierderea facilităţilor interne de înnoire, atât în cadrul CFR SA, care şi-a pierdut utilajele interne de reparaţii, dar şi la nivel naţional, în piaţa de construcţii, antreprenorii şi-au direcţionat eforturile către alte sectoare sau către alte ţări”, a atras atenţia Frumosu.

CFR SA a inclus în programe de modernizare 497 de poduri şi podeţe, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Mecanismului pentru Interconectarea Europei – CEF 2014-2020, informează compania, printr-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Dintre acestea, 407 de poduri şi podeţe au fost incluse în programul de modernizare infrastructură şi suprastructură feroviară Frontieră – km 614 – Simeria – Sighişoara. Este vorba despre 228 de poduri şi podeţe pe tronsonul Sighişoara – Coşlariu – Simeria (173 km), care are un grad de execuţie de 94%, 169 de poduri şi podeţe pe tronsonul Simeria – Gurasada – Cap Y Bârzava – km 614 (141 km), aflat în execuţie, şi 10 podeţe pe tronsonul km 614 (Radna) – Frontieră (42 km), finalizat.

De asemenea, 90 de poduri şi podeţe au fost incluse în programul modernizare pe raza regionalelor de cale ferată – Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi şi Constanţa. Dintre acestea, 26 de poduri/podeţe au fost finalizate (Regionalele CF Constanţa, Timişoara, Cluj, Braşov şi Iaşi), 20 de poduri/podeţe au contracte atribuite (Regionalele Craiova şi Galaţi), 37 de obiective sunt în curs de execuţie (Regionalele CF Timişoara, Cluj, Iaşi, Bucureşti şi Craiova) şi şapte obiective în contestaţii (Regionalele CF Galaţi şi Cluj).

CFR SA a demarat pe 10 decembrie procedurile pentru recepţia pe categorii de lucrări pe tronsonul dintre Simeria şi Sighişoara. Conform prevederilor Regulamentului privind recepţia construcţiilor din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare de interes naţional recepţia pe tronsonul feroviar Simeria-Sighişoara se realizează pentru următoarele categorii de lucrări: terasamente, infrastructură, suprastructură, poduri, podeţe, tuneluri, viaducte, pasaje rutiere, energoalimentare, linie de contact, construcţii civile, sistem de informare, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, instalaţii termoventilaţie, scurgerea apelor şi siguranţa circulaţiei, iluminat macazuri şi treceri la nivel, substaţii de tracţiune şi protecţia mediului.

Lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare finalizate între Simeria şi Sighişoara (aproximativ 144 km) au ca obiectiv general asigurarea interoperabilităţii infrastructurii feroviare de-a lungul Coridorului Rin-Dunăre (ramură nordică), îmbunătăţirea calităţii transportului feroviar şi sporirea vitezei de circulaţie.

De asemenea, nouă poduri feroviare vor fi construite peste râul Mureş pe cei 141 de kilometri cuprinşi în programul de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare între km 614 şi Simeria, cu o valoare financiară totală de 7,5 miliarde de lei. Lucrările sunt în desfăşurare la ora actuală pe toate cele patru subtronsoane: (2a) – km 614 – Bârzava, (2b) – Bârzava – Ilteu, (2c) – Ilteu – Gurasada şi (3) – Gurasada – Simeria şi termenul de finalizare estimat fiind anul 2022, pentru toate cele patru tronsoane.

„Pe tronsonul feroviar km 614 – Simeria se execută lucrări la podurile peste Mureş. Proiectul de modernizare al acestui tronson este prevăzut cu 169 de poduri şi podeţe, din care 9 poduri se construiesc peste râul Mureş”, nota Ministerul Transporturilor, pe pagina sa de Facebook. Tronsonul feroviar km 614 – Simeria are 141 de kilometri.

De remarcat este reluarea circulaţiei feroviare, din 15 august 2018, pe secţia de cale ferată Dorneşti – Gura Putnei – Putna. Secţia Dorneşti – Gura Putnei a fost închisă iniţial din cauza inundaţiilor în perioada 2008 – 2010, iar după efectuarea lucrărilor de reparaţii a funcţionat până în anul 2012, când operatorii de transport feroviar nu au mai operat pe această secţie. Pe secţia de circulaţie neinteroperabilă Dorneşti – Gura Putnei – Putna, în lungime de 39,031 kilometri, se află opt puncte de oprire.

De asemenea, CFR SA a dat în exploatare firul II modernizat pe traseul feroviar nou-construit între Sighişoara şi Daneş. Intervalul de staţii Sighişoara – Aţel, cuprinde 4 poduri feroviare, printre care podul în formă de arc peste râul Târnava Mare, două tuneluri – Sighişoara şi Daneş şi două podeţe şi pasajul superior peste DN 13.

Lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe noua variantă de traseu dintre Sighişoara şi Daneş, pe care au fost construite trei lucrări de artă importante – Podul în formă de Arc peste râul Târnava Mare, în lungime de 134,6 metri, Tunelul Sighişoara, în lungime de 401 metri şi Tunelul Daneş, în lungime de 969 metri, cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989 – vor permite atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h pe o lungime cât mai mare a traseului Sighişoara – Aţel.

La jumătatea lunii iulie, CFR SA şi societatea Baicons Impex au semnat contractul în valoare de 2,5 milioane de lei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate necesar modernizării liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă (AIHCB), cu o durată de implementare de 12 luni şi finanţare asigurată din fonduri externe nerambursabile. Studiul de fezabilitate are drept scop selectarea variantei de legătură pe calea ferată între staţia Bucureşti Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă, în conformitate cu standardele impuse pentru Coridoarele Europene şi Coridoarele TEN-T, şi va fi elaborat în două etape.

Prima etapă va consta în analiza tehnico-economică pentru cele 4 variante posibile de conectare, din care se va selecta varianta finală. Cele patru variante iau în calcul fie o linie simplă neelectrificată, cu racordare din linia magistrală 700, cap Y Mogoşoaia care subtraversează DN 1 cu asigurarea gabaritului de electrificare, cu o staţie c.f. situată în imediata vecinătate a aerogării AIHCB şi Terminalul T1 al AIHCB, linie simplă neelectrificată, cu racordare din linia magistrală 700, în zona PO Odăi, care subtraversează DN 1, cu asigurarea gabaritului de electrificare, cu o staţie c.f. situată în imediata vecinătate a aerogării AIHCB şi Terminalul T1 al AIHCB, linie simplă neelectrificată, cu gabarit de electrificare, cu racordare din staţia Baloteşti la Terminalul Plecări AIHCB, dar şi varianta de traseu în sistem MONORAIL cu puncte de îmbarcare/ debarcare din PO Odăi şi din imediata vecinătate a terminalelor de sosiri – plecări ale AIHCB.

Etapa a II-a va consta în dezvoltarea variantei selectate în faza I prin elaborarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrări de electrificare, centralizare electronică şi racordare la Terminalul T2 Nou, zona Cargo şi conexiunea cu metroul.

Studiul de fezabilitate se va elabora în concordanţă cu prevederile noului PUZ al AIHCB, corelat cu accesul public al persoanelor la viitorul terminal aeroportuar, dar şi cu toate studiile de fezabilitate/ proiectele Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), SC Metrorex SA şi Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), aflate în diferite faze de implementare.

În paralel, CFR SA a implementat în Gara de Nord din Bucureşti, începând din iunie, un nou sistem electronic pentru informarea călătorilor, contra unor investiţii de 1,7 milioane de lei. Astfel, 36 de panouri electronice cu LED oferă informaţii referitoare la orele de sosire/plecare, ruta sau linia de garare – 28 de panouri au fost montate la intrarea şi la mijlocul peroanelor 1-14, opt panouri electronice cu LED la intrările în gară (Griviţa-Metrou, Coloane şi Dinicu Golescu), în faţa Biroului Central de Informaţii, în holul caselor de bilete clasa I, iar 17 monitoare TV în birourile de informaţii – biroul central de informaţii/biroul de informatii clasa a II-a/biroul Relaţii cu Publicul – la casele de bilete clasa a II-a şi în sălile de aşteptare clasa I şi a II-a.