Tranziţia energetică poate aduce un plus de 3 miliarde la producţia industrială a României şi 50.000 de noi joburi, până în 2030

Aceasta este una dintre conluziile studiului Just E-Volution 2030, produs de The European House – Ambrosetti  în colaborare cu Enel și Fundația Enel.

“Tranziția energetică va permite noi servicii digitale caracterizate printr-un potențial ridicat de dezvoltare în următorii ani. În special, prognoza referitoare la valoarea producției industriale valabilă pentru anul 2030 are în vedere soluții precum tehnologii / baterii de stocare a energiei, Managementul Inteligent al Rețelei, sisteme de echilibrare a rețelei prin managementul consumului, care stimulează clienții să își reducă consumul în perioadele de vârf, Platforma de partajare, Home-to-Grid, integrare vehicul electric-rețea, sisteme de control a consumului de energie în locuințe cu ajutorul automatizărilor și senzori pentru mobilitate, cu o valoare estimată la aproximativ 65 de miliarde de euro la nivel european, din care 6 miliarde de euro în Italia, 4 miliarde de euro în Spania și 1 miliard de euro în România” se arată într-un comunicat de presă emis cu ocazia prezentării studiului.

 În același timp, studiul estimează că tranziția energetică va avea un impact pozitiv net asupra ocupării forței de muncă, prognozând, până în 2030, o creștere de până la 1,4 milioane de noi locuri de muncă în UE (173.000 în Italia, 97.000 în Spania și până la 52.000 în România).

Studiul mai estimează și un efect pozitiv suplimentar al utilizării surselor electrice în domeniul transporturilor și al sectorului rezidențial printr-o reducere cu 3 miliarde de euro, la nivelul întregii UE, a costurilor legate de poluarea aerului, până în 2030.

Analiza se bazează pe observarea schimbărilor aflate în curs de derulare în sectorul energetic: reducerea costurilor cu tehnologia și noile moduri de producție, distribuția și consumul sunt însoțite de un comportament din ce în ce mai eco-friendly  din partea publicului, care este tot mai conștient de problemele de mediu: pentru 67% dintre participanții la un sondaj realizat de Comisia Europeană, combaterea schimbărilor climatice și protejarea mediului ar trebui să se afle în fruntea agendei factorilor de decizie.

 Răspunsul la acest scenariu, care solicită o accelerare a procesului de decarbonizare ca prioritate pentru agenda globală, poate fi găsit în energia electrică din cel puțin șapte motive. Dacă energia electrică este generată de un amestec echilibrat cu o proporție semnificativă a surselor regenerabile, aceasta permite reducerea emisiilor de CO2; întărește rezistența și securitatea aprovizionării sistemului energetic; oferă niveluri mai ridicate de eficiență energetică; se integrează ușor cu digitalizarea, facilitând astfel gestionarea cererii; stimulează inovația și sustenabilitatea stilurilor de viață și a proceselor industriale, ceea ce duce la produse mai bune; favorizează dezvoltarea de soluții în cadrul economiei circulare și, în final, reduce poluarea fonică.

 Prin urmare, raportul sugerează patru domenii de intervenție pentru factorii de decizie, astfel încât toți actorii și grupurile sociale implicate să poată profita de beneficiile asociate tranziției energetice:

–să sprijine implementarea tehnologiilor electrice prin promovarea conversiei efective a lanțurilor de valoare către aceste tehnologii;

-gestionarea schimbărilor în natură și expertiză la locul de muncă, creșterea posibilităților de angajare și abordarea problemei recalificării și îmbunătățirii abilităților;

-abordează problema consumatorilor de energie defavorizați;

-promovează redistribuirea echitabilă a costurilor asociate tranziției energetice.

În acest context, tranziția energetică reprezintă o parte esențială a dezvoltării durabile, în care costurile și beneficiile sunt împărțite în mod echitabil între toate grupurile sociale (o abordare „doar pentru toți”). Pentru țările care îmbrățișează mai repede această tranziție, această evoluție poate fi o sursă de inovație și un avantaj competitiv, cu posibilitatea de a putea exporta această experiență deosebită.

„Decarbonizarea reprezintă o oportunitate excelentă de modernizare a economiei europene, de revitalizare a sectorului industrial și de asigurare a unei creșteri sustenabile care să dureze”, a declarat CEO-ul Enel, Francesco Starace, present la lansarea studiului.

„Cu o bază de generare a energiei regenerabile în creștere, pătrunderea treptată a energiei electrice în sistemul energetic ne va permite să decarbonizăm cele mai poluante sectoare ale economiei din punct de vedere istoric, creând totodată valoare în moduri noi, oferind noi servicii consumatorilor, care sunt, la rândul lor, jucători din ce în ce mai importanți în sistemul energiei electrice. Prin urmare, este esențial ca beneficiile tranziției energetice să fie împărtășite și asociate cu măsuri ample care vizează aspecte climatice, energetice, de mediu, industriale și sociale „, a continuat Starace.

„Dacă există un proiect capabil să dezvolte o viziune pozitivă asupra viitorului Uniunii Europene, acela este fără îndoială cel legat de tranziția energetică. Mesajul transmis de cetățenii europeni este puternic și clar: aceștia solicită acțiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice și doresc ca Europa să conducă acest demers”, a declarat şi Valerio De Molli, Managing Partner & CEO al The European House – Ambrosetti.

„Evaluarea impactului socio-economic care decurge din tranziția energetică este o condiție necesară pentru definirea agendelor factorilor de decizie, cu scopul de a garanta o tranziție care nu este «doar o tranziție», ci o «tranziție justă pentru toți». Din acest motiv, The European House – Ambrosetti a conceput un nou model economometric unic pentru a măsura impactul socio-economic al tranziției energetice. Acest model combină în mod unic o abordare «macro» cu una «micro», pornind de la analiza a 3.745 de produse și tehnologii care caracterizează producția industrială europeană și estimează efectele până în 2030 a tranziției energetice asupra producției industriale și ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană, cu un accent pe Italia, Spania și România”.