Iniţial, tranziţia către un sistem cu un supraveghetor unic al băncilor din UE, sub umbrela BCE, era prevăzută pentru luna martie a anului viitor, fiind amânată ulterior până în iulie.
Surse oficiale europene au afirmat însă pentru Bloomberg că noul termen pentru trecerea la noul regim de supraveghere centralzat este finalul anului viitor, parţial din cauza procedurilor de avizare dni Germania.
Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat că învinurea Germanei pentu întâziere este „o prostie”.
„Legislatura gemană nu este de vină pentru vreo întârziere din Europa. Am anunţat din timp că avem nevoie de ratificarea mecanismului unic de supraveghere printr-un proces legislativ”, a afirmat Shauble joi seară la Luxemburg, după încheierea şedinţei miniştrilor Finanţelor din zona euro.
Astfel, potrivit surselor citate, întârzierea ar fi cauzată parţial de procedurile legislative din Germania, care limitează abilitatea Parlamentului European de a aviza proiectul. Camera inferioară a parlamentului german a aprobat mecanismul unic de supraveghere pe 13 iunie, iar votul din camera superioară este programat pentru 5 iulie.
Următoarea sesiune plenară a Parlamentului European va avea loc în perioada 1-4 iulie la Strasbourg. Membrii PE au indicat că nu sunt dispuşi să discute proiectul înainte de avizul parlamentului German. Astfel, votul din PE ar putea fi amânat până în luna septembrie.
Ulterior, legislaţia europeană impune o perioadă de tranziţie de cel puţin un an, care va putea fi extinsă la discreţia BCE. Dacă Parlamentul European şi statele membre UE vor prelungi negocierile privind legea rezoluţiei bancare, şansele unor întârzieri solicitate de BCE cresc.
Asumarea rolului de supraveghetor bancar european de către BCE va reprezenta un punct de cotitură pentru zona euro. Liderii europeni doresc implementarea urgentă a proiectului uniunii bancare, considerat esenţial pentru soluţionarea crizei datoriilor de stat din zona euro.
Implementarea mecanismului unic de supraveghere ar putea totodată să faciliteze funcţionarea unui nou sistem de sprijinire a băncilor aflate în dificultate, cu posibilitatea intervenţiei directe a Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro, cu resurse de 500 miliarde euro.
În ultimii trei ani, cinci state din zona euro au fost nevoite să încheie acorduri de finanţare externă cu partenerii europeni.