Trei bănci vor da în judecată România dacă vor fi obligate acum să convertească în lei creditele în valută

23 09. 2014
nicolae_cinteza_11826700_52390400

UPDATE 15.50: Ulterior afirmaţiei iniţiale, Cinteză a declarat că băncile la care a făcut referire ar fi deschis procedura de infringement doar dacă ar fi suferit pierderi mari ca urmare a aplicării conversiei creditului la cursul de schimb de la momentul acordării lui. El a mai precizat că această situaţie, a păstrării cursului de schimb din momentul acordării împrumutului, ar fi condus la falimentul a patru instituţii de credit din România.

Nicolae Cinteză a declarat, în Parlament, cu ocazia dezbaterilor legate de proiectul de lege privind convesia în lei a creditelor acordate anterior în valută, că legislaţia europeană prevede aplicarea Directivei 17/2014 doar pentru creditele încheiate după martie 2016, potrivit art. 43.

Proiectul din Parlament prin care se doreşte implementarea Directivei 17 prevede posibilitatea realizării conversiei şi pentru stocul existent de credite. Cinteză spune că aplicarea legii la creditele în derulare ar nemulţumi băncile.

„Trei bănci destul de mari din sistem s-au deplasat la direcţia de supraveghere şi m-au informat că, dacă directiva va fi transpusă în forma aceasta, vor cere declanşarea procedurii de infringement” a spus Cinteză.

Banca Naţională a României a cerut Parlamentului ca legea pentru conversia creditelor în valută să se aplice şi contractelor în derulare, dar să nu creeze costuri suplimentare pentru creditori. BNR propune ca băncile să ofere debitorilor cel puţin dobânda din oferta curentă când fac conversia. Cursul de schimb aplicabil ar fi cel de la data depunerii cererii de conversie şi nu cel de la data accesării creditului. Puteţi citi detalii aici.

Cinteză a mai explicat că operaţiunea de conversie nu se poate face fără costuri, iar prevederea din proiectul de lege care spune că aceasta se realizează fără costuri suplimentare pentru consumatori va genera pierderi pentru bănci.

Schimbarea poziţiilor valutare ale băncilor, prin schimbarea structurii activului, ar necesita operaţiuni de swap, care sunt costisitoare, explică Cinteză.

Acesta spune că BNR va solicita constituirea unui capital de 8% asupra sumei ce reprezintă o poziţia scurtă.