Trei „descinderi” ale FMI la Bucureşti, în 2014. Cele mai importante momente – retrospectivă
Un alt punct pe agenda discuţiilor din prima jumătate de an l-a constituit şi efectul amânării cu trei luni a majorării accizelor pentru combustibil, pe fondul disputei între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta.
Reducerea CAS, cap de afiş în discuţiile din prima parte a anului
După prima vizită de la Bucureşti, în luna ianuarie, Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI, arăta că o eventuală reducere cu 5 puncte procentuale a CAS ar putea contribui la creşterea numărului de locuri de muncă într-o ţară precum România, care are o povară fiscală ridicată.
‘România are o povară fiscală foarte ridicată. Guvernul are ca obiectiv acordarea de facilităţi pentru a stimula înfiinţarea de noi locuri de muncă şi reducerea CAS ar putea contribui la atingerea acestui obiectiv’, a precizat Andrea Schaechter, la începutul lunii februarie a acestui an, în conferinţa de încheiere a primei misiuni de evaluare a acordului cu România.
Mai departe, într-o teleconferinţă susţinută în aprilie, Schaechter menţiona că un moment potrivit pentru o decizie cu privire la adoptarea unei asemenea măsuri ar fi discuţiile referitoare la bugetul pe 2015. Ea a precizat, însă, că măsura ar putea fi adoptată şi din vara acestui an dacă nu va afecta veniturile bugetare şi nu va pune în pericol sistemul de pensii.
Potrivit oficialului FMI, măsura de reducere a CAS reprezintă un efort serios şi important, o măsură care trebuie gestionată cu multă atenţie, pentru că o scădere a CAS cu 5 puncte procentuale va reduce veniturile colectate cu o sumă substanţială.
În context, reprezentantul FMI explica faptul că autorităţile de la Bucureşti trebuie să aibă în vedere măsuri de compensare pentru golul de venituri bugetare iar una dintre zonele în care se poate acţiona este lărgirea bazei de impozitare pentru CAS, prin reevaluarea categoriilor care beneficiază de excepţii şi facilităţi la plata CAS. De asemenea, Schaechter arăta că trebuie analizat şi dacă acele persoane cu venituri foarte mari contribuie suficient în sistemul asigurărilor sociale.
Schaechter a declarat, însă, că FMI împărtăşeşte obiectivul care se află în spatele acestei măsuri de reducere a CAS, acela de reducere a poverii fiscale pe muncă, care este ridicată în mod particular pentru cei cu venituri reduse.
De asemenea, reducerea CAS va face mai atractiv pentru angajatori să recruteze personal şi va influenţa şi intrarea în economia formală a celor care activează în economia informală, considera, în primăvară, şeful misiunii FMI pentru România.
Amânarea cu trei luni a majorării accizelor la carburanţi, un alt subiect de discuţii
Cât priveşte un alt subiect al discuţiilor dintre cele două părţi, respectiv amânarea cu trei luni a majorării accizelor la carburanţi, trebuie precizat că prima vizită la Bucureşti a experţilor instituţiei financiare internaţional din luna ianuarie a a început în contextul disputei dintre şeful statului şi premier pe acest subiect. La sfârşitul anului trecut, preşedintele Băsescu refuzase, chiar, să promulge Bugetul pe 2014 din cauza accizei suplimentare la carburanţi, în valoare de 7 eurocenţi/litru, pe care Guvernul intenţiona să o pună în aplicare de la 1 ianuarie.
Executivul a decis, în context, amânarea introducerii accizei suplimentare cu trei luni, respectiv până în aprilie 2014, iar şeful statului a promulgat Bugetul.
În context, experţii de la Washington au arătat că trebuie găsite soluţii pentru acoperirea golului de venituri generat de amânarea acestei măsuri fiscale şi încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB.
Şeful misiunii FMI a atras atenţia asupra faptului că amânarea pentru o perioadă a implementării accizelor la carburanţi trebuie compensată prin îngheţări pe partea de cheltuieli.
Potrivit ministrului român al Bugetului de la vremea respectivă, Liviu Voinea, amânarea introducerii accizei suplimentare la carburanţi ar fi generat un minus de venituri de 600 de milioane de lei.
În aceste condiţii se încheie prima misiune din 2014 a FMI la Bucureşti, desfăşurată în comun cu echipele de experţi ai Uniunii Europene şi ai Băncii Mondiale. Finanţatorii internaţionali concluzionează, în februarie, că singura problemă a autorităţilor de la Bucureşti este ratarea ţintei privind arieratele.
Reprezentanţii FMI au arătat, totodată, că România a înregistrat performanţe economice importante, reuşind să treacă peste criza economică, însă are deficienţe în infrastructură, în special în sectorul Energiei şi al Transporturilor.
‘România a reuşit o performanţă impresionantă, şi anume depăşirea crizei, ceea ce reprezintă o bază economică completă. România şi-a redus deficitul fiscal cu peste 6,5% din PIB. România este una dintre cele 11 state membre care nu mai sunt în procedura deficitului excesiv. În prezent, deficitul de cont curent, care ajunsese la un nivel maxim de 14%, a coborât la aproape 1% din PIB, deci din nou impresionant. Anul trecut, România a excelat la capitolul creştere economică. Asta nu înseamnă că şomajul nu este încă o problemă. Şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 20% şi acest lucru trebuie tratat cu seriozitate. Percepţia generală este că există realizări importante. Pe de altă parte, este important ca şi economia să României să facă faţă problemelor ce apar la nivel global’, a menţionat Andrea Schaechter în cadrul Recepţiei de Anul Nou a Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane /AHK România, în 23 ianuarie.
Tot atunci, Schaechter a precizat, însă, că România se află în urma altor state din Uniunea Europeană în sectorul energiei şi transporturilor, din cauza deficienţelor infrastructurii.
‘Deficienţele infrastructurii trebuie rezolvate, în special în sectorul energiei şi transporturilor. România, din acest punct de vedere, se află în urma altor state din Uniunea Europeană. În sectorul energetic din România este necesar să se investească zeci de milioane de euro. Numai atunci când preţurile sunt corect stabilite, la fel şi stimulentele, investitorii vor veni şi îşi vor evalua oportunităţile de a investi şi de a obţine profituri. Pe de altă parte, să nu uităm de consumatorul casnic care trebuie protejat. România poate deveni un exportator de energie’, a spus Andreea Schaechter.
Aceasta a menţionat, totodată, că România trebuie să accelereze absorbţia fondurilor europene, chiar dacă a ajuns la un procentaj important în ultimul an.
După prima rundă de discuţii de la Bucureşti, experţii FMI anticipau o creştere economică de 2,2% pentru România în 2014, după un avans de 2,8% anul trecut.
‘Este o creştere mai mică decât cea de anul trecut, însă vor fi şi alte sectoare în afara agriculturii care vor juca un rol important. Suntem optimişti că se vor crea noi joburi. Acum asistăm la o creştere a cererii interne, dar şi a exporturilor. Bugetul din acest an este unul de investiţii, ceea ce va duce la îmbunătăţirea infrastructurii şi va da un impuls construcţiilor’, a precizat Schaechter la conferinţa organizată la încheierea vizitei în România, în 4 februarie 2014.
Pe de altă parte, Schaechter a vorbit şi despre nerespectarea ţintei privind arieratele înregistrate de companiile de stat şi a arătat că sectorul transporturilor are contribuie semnificativ în mod negativ la această situaţie.
‘Reducerea arieratelor asumată pentru finalul lunii septembrie – finalul lunii decembrie, de un miliard (de euro – n. r.), nu a fost realizată. Sperăm ca Guvernul să revină şi să recupereze. Trebuie luate măsuri de restructurare în aceste companii. Avem ţinte trimestriale, iar ţinta pentru următoarea perioadă este mai puţin de un miliard.
Nu pot să vă dau nume de companii acum, dar sectorul transporturilor, unde discutăm de ceva vreme, este unul dintre sectoarele care contribuie cel mai mult în termeni negativi la aceste arierate’, a declarat Andreea Schaechter.
Măsurile luate pentru protecţia consumatorilor vulnerabili, în grafic cu aşteptările FMI
La capitolul bile albe, aceasta a apreciat că autorităţile române au respectat calendarul de liberalizare a pieţei de energie şi gaze şi, mai mult, sunt în grafic în ceea ce priveşte planul de listări a companiilor la bursă.
La fel, în ceea ce priveşte măsurile pentru protecţia consumatorilor vulnerabili, cele luate de Guvern au fost în linie cu aşteptările, a mai spus şeful misiunii FMI.
Primele două evaluări ale acordului cu FMI au fost aprobate de Board-ul instituţiei financiare internaţionale în 26 martie 2014. Astfel, statul avea la dispoziţie o sumă suplimentară de aproximativ 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).
A treia misiune FMI, în vara acestui an
Cea de-a treia misiune a FMI la Bucureşti a avut loc în vara acestui an, în luna iunie, însă negocierile dintre cele două părţi nu s-au încheiat cu o scrisoare de intenţie.
De această dată, punctul central al discuţiilor l-a constituit reducerea CAS despre care ministrul român al Finanţelor, Ioana Petrescu, afirma că este obiectivul zero.
,,Obiectivul zero al meu este reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Voi discuta cu reprezentanţii FMI, CE şi BM reducerea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie 2014. Este o măsură pe care am susţinut-o de mult timp şi acum o voi promova cu toată tăria’, a afirmat Ioana Petrescu la sfârşitul lunii mai a acestui an.
Potrivit ministrului Finanţelor, impactul bugetar al reducerii CAS este de 2,6 miliarde lei pe 6 luni, strict contabil, iar dacă se iau în calcul şi efectele pozitive ale aplicării acestei măsuri, respectiv venituri suplimentare din utilizarea banilor rămaşi la angajator, impactul bugetar negativ va fi de numai 1,5 miliarde lei pe 6 luni.
FMI a plecat însă de la Bucureşti amânând până în noiembrie a treia evaluare a acordului stand by de tip preventiv încheiat cu România. Şi măsura reducerii CAS a fost amânată pentru octombrie.
De altfel, ministrul Finanţelor arăta că negocierile cu delegaţia FMI, CE şi BM au fost dificile şi s-a insistat foarte mult pentru reducerea CAS, dar fără a pune în loc o măsură care să afecteze mediul de afaceri ajungându-se astfel la concluzia că este ‘mai înţelept’ ca măsura reducerii CAS se se aplice 1 octombrie 2014.
‘Ceea ce pot să vă spun foarte clar că au fost negocieri destul de dificile. Am insistat foarte mult să facem această măsură, dar să nu punem în locul ei o măsură care să rănească mediul de afaceri în schimb. Am discutat mai multe scenarii, dar nu ni s-a părut corect să punem o taxă pe mediul de afaceri ca să scădem o altă taxă. Am fost de acord, absolut, în schimb, să stăm în ţinta de deficit. De aceea până la urmă am ajuns la concluzia că este mai înţelept să aplicăm această măsură numai de la 1 octombrie. Impactul de la 1 octombrie este mult mai redus’, declara, în vara acestui an, ministrul Finanţelor Publice la o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Ioana Petrescu a adăugat că Guvernul are la dispoziţie ‘mai multe buffere care la momentul 1 octombrie, dacă celelalte soluţii nu merg, se pot accesa’.
Referitor la amânarea celei de-a treia evaluări a acordului cu România, şeful Executivului, Victor Ponta, declara în iunie, pentru Bloomberg, că FMI va aştepta bugetul pe 2015 înainte de a face revizuirea acordului cu România.
De cealaltă parte, FMI a precizat, în 12 iunie, că discuţiile cu autorităţile române au fost constructive, dar o serie de aspecte au rămas în suspensie.
‘Economia a continuat să se consolideze şi se estimează o creştere de 2,8% în acest an. Dezechilibrele bugetare au fost reduse iar deficitul de cont curent s-a menţinut la un nivel scăzut. Echipele (FMI şi CE – n.r) au avut discuţii constructive cu autorităţile române legate de asigurarea viitoarelor progrese şi s-au pus de acord în legătură cu politici importante în acest sens. Totuşi, o serie de aspecte au rămas în suspensie iar discuţiile cu autorităţile române în acest sens vor continua’, se menţiona în comunicatul FMI din iunie.
Discuţiile dintre autorităţile române şi reprezentanţii FMI au continuat în septembrie, la Bruxelles, când cele două părţi au analizat a doua rectificare a bugetului pe 2014.
Ulterior, în luna noiembrie, experţii FMI au sosit din nou la Bucureşti, însă nu pentru o misiune de evaluare a acordului cu România ci pentru elaborarea bugetului pe 2015.
În cadrul vizitei, care s-a derulat în perioada 2 – 10 decembrie, Fondul Monetar Internaţional /FMI/ a solicitat un deficit bugetar de 0,9% din PIB pentru anul 2015, dar autorităţile române au arătat un deficit bugetar mai mic de 1,4% din PIB este inacceptabil.
În final, în urma unor negocieri care s-au derulat pe parcursul mai multor zile şi nopţi, cele două părţi au anunţat că bugetul este construit pe un deficit de 1,8% din PIB.
‘Datele principale pe care se construieşte bugetul se referă la un deficit de 1,83% din PIB. Este un deficit care, pe de o parte, răspunde dorinţei de a arăta rigurozitate bugetară şi capacitate de atingere a obiectivelor noastre asumate prin Tratatul fiscal (…) pe de altă parte, însă, nu pune o presiune mult prea mare pe cheltuieli, şi în special aici vorbim şi de drepturi salariale, drepturi sociale şi proiecte de investiţii fie cele finanţate din fonduri europene, fie cele din bugetul de stat. Vom avea un buget în sumă totală de 238 de miliarde de lei – din care 225 sunt venituri şi 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. S-a luat în considerare şi s-a acceptat de către partenerii noştri internaţionali estimarea unei creşteri economice egale cu cea din 2014 de 2,5% din PIB’, a anunţat prim-ministrul Victor Ponta, în 9 decembrie, la Palatul Victoria.
Ministrul Finanţelor a explicat că, din deficitul de 1,83% din PIB negociat cu FMI, 0,25 punte procentuale merg pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri în contextul în care bugetul pe anul viitor nu cuprinde taxe şi impozite suplimentare.
‘Echipele împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere generală cu privire la bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program, susţinut de un Acord Stand – By cu FMI şi de Asistenţă CE pentru balanţa de plăţi. Proiectul de buget include o ţintă de deficit cash de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA. Acest lucru este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care, în anul 2015, se situează la 1% din deficitul PIB în termeni structurali (în bază ESA), pe fondul unei absorbţii mai mari a fondurilor Uniunii Europene’, se arată în comunicatul comun al FMI şi CE de la finalul vizitei din acest sfârşit de an.
De asemenea, în cadrul discuţiilor din luna decembrie s-a convenit scăderea la 1% de la 1,5% a taxei pe construcţii speciale şi şi reducerea la 9% a TVA la pachetele all-inclusive din turism.
Echipa FMI urmează să se întoarcă la Bucureşti în luna ianuarie
Cât priveşte viitorul relaţiilor cu finanţatorul internaţional, este posibil ca acesta să fie ultimul acord de acest tip încheiat de România. Într-un interviu pentru Reuters datat 17 decembrie, premierul Victor Ponta a arătat că un nou aranjament cu FMI ar putea fi sub forma unei linii flexibile de credit, un instrument creat de FMI în 2009 pentru ţările cu performanţe economice bune. Acest tip de aranjament ar putea veni cu condiţii mai bune decât revizuirile trimestriale pe care trebuie să le treacă în prezent România pentru a putea beneficia de linia de credit preventivă actuală. Polonia beneficiază de o linie flexibilă de credit de la FMI încă din 2009 şi în luna ianuarie 2013 a reînnoit acordul pentru încă doi ani.
‘Dacă vom reuşi să terminăm cu succes actualul acord, şi cred că vom reuşi acest lucru, nu vom mai avea nevoie de un nou acord preventiv. Poate vom putea discuta un nou aranjament. Cred că există şi alte tipuri de acorduri cu FMI, de exemplu cea de care beneficiază Polonia’, a afirmat Victor Ponta.
Ideea că România poate sta ‘pe picioarele ei’ a fost avansată în vara acestui an şi de vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, potrivit căruia ţara are capacitatea să se ghideze singură şi să-şi consolideze strategiile, după expirarea actualului acord cu Fondul Monetar Internaţional.
‘Este timpul să stăm pe picioarele noastre şi cred că după expirarea acestui acord, România va sta pe picioarele ei, vom avea capacitatea de a ne putea ghida şi consolida strategiile noastre singuri, fără să ne mai spună unul şi altul ce trebuie să facem. Avem această capacitate şi trebuie să o dezvoltăm’, a spus Tănăsescu în 12 iunie 2014.
Acesta a reamintit că România a avut, în ultimii ani, nevoie de o ancoră de stabilitate macroeconomică, însă în prezent are credibilitatea necesară şi poate progresa economic prin forţele proprii.
Pe de altă parte, Radu Crăciun, director de Dezvoltare şi economist-şef al Băncii Comerciale Române (BCR) arăta, la 1 septembrie 2014, că obiectivul de aderare la zona euro în 2019 ar putea prelua, de la FMI, rolul de ‘jandarm’ al economiei româneşti.
‘Cred că aceasta este ideea, ca odată ce nu vom mai avea ‘jandarmi’ lângă noi, gen FMI, să fie identificată o nouă ancoră care, alături de acordurile deja existente cu Uniunea Europenă, cum este cel de deficit excesiv, să împiedice orice derapaj în viitor. Din acest punct de vedere, ideea pentru un pact naţional pentru aderarea la zona euro mi se pare foarte bună chiar dacă ţinta de 2019 nu mi se pare obiectivă, pentru că va canaliza cumva energiile către o singură direcţie, va transcende ciclul electoral şi va aduce mai multă disciplină şi rigoare’, a afirmat Radu Crăciun.
Estimările FMI privind evoluţia economiei româneşti în 2014
În raportul privind perspectivele economiei mondiale – ‘World Economic Outlook’, publicat la începutul lunii octombrie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere la 2,4% estimările referitoare la avansul Produsului Intern Brut al României în acest an.
În raportul publicat în primăvara acestui an, FMI estima o creştere de 2,2% pentru economia românească.
De asemenea, FMI a revizuit în scădere estimările privind evoluţia preţurilor de consum în România, acestea urmând să crească cu 1,5% în 2014, faţă de estimările din primăvară, care indicau o creştere de 2,2%.
În ceea ce priveşte rata şomajului, cele mai recente prognoze ale FMI privind România arată că aceasta nu va scădea decât uşor în 2014, până la 7,2% de la 7,3% în 2013.
Actualul acord stand-by este cel de-al 10-lea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice, în 2009.
Aranjamentul se va derula pe 24 de luni şi are o valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST – Drepturi Speciale de Tragere – n.r.) pentru România.
Primul acord de după decembrie 1989 a fost încheiat în 11 aprilie 1991, potrivit paginii de internet a instituţiei financiare internaţionale.